Mult timp am cautat disperata o raza de lumina care sa ma ghideze in lumea asta intunecata. Am gasit-o numai ca acea raza se folosea de corpul meu plapand pentru a-si mari stralucirea ca intr un final sa ma lase sa cad in abis. Am asteptat acea raza multa vreme,iar ea m a dezamagit intr un final. Intunericul patrundea in inima sufletul si ochii mei. Am ramas asa ceva vreme,dar mai puternic decat intunericul era dezamagirea mea. Furia,tristetea si dezamagirea au formau un scut impenetrabil in jurul meu si m au ajutat sa descopar ca un corp care este condus de lumina este dominat. Depinde de un singur lucru. N am vrut asta asa ca am devenit propria mea lumina. Am dorit sa domin singura asupra mea si intr un final sa i domin pe ceilalti. Am facut lucruri gresite pentru a ajunge intr un loc bun,dar regretul nu mi a intrat catusi de putin in minte. Am continuat. Timpul a trecut,puterea devenea mai mare,dar naivitatea mea a ramas,iar cand aceeasi lumina care m a distrus a aparut iar,am facut aceeasi gresala,am spart scutul impenetrabil si m am lasat condusa de el. Acelasi lucru se intampla iar si iar si iar pana cand ma voi consuma.
CITEȘTI
My mental Kage
RandomInchisoarea mintii mele. Un loc rece ,dar aici pot fi eu. E un loc de unde nu pot scapa ,dar nici nu vreau sa o fac.
