Din perspectiva Karinei
Mă trezesc în camera mea de cămin. Mă doare tot corpul. Nu ştiu ce mi s-a întâmplat mai exact. Ştiu doar că am rămas singură la acea petrecere, a venit ploaia, iar apoi totul în ceaţă
Mă duc la baie pentru a face un duş, iar când mă uit în oglindă văd cearcănele de azi-noapte imense. Fac un duş, iar apoi ies si mă pun la loc în pat.
Mă uit înspre patul Melissei dar ea se pare că nu este.
Aud un ciocănit şi decid să deschid în speranţa că Meli a venit şi şi-a uitat cheile.
Deschid repede uşa şi vad că este... Math. Oare de ce a venit aici?
-Meli nu este acasă, spun eu deja somnoroasă
-Amm am vrut doar să văd dacă eşti bine, spune el parcă stanjenit
-Știi că am rămas la petrecere azi-noapte? îl întreb eu curioasă
-Da, eu te-am adus acasă, nu îţi mai aduci aminte? mă întreabă el nedumerit
-Nu, îmi aduc aminte doar că a venit ploaia şi eu încă eram acolo, atât.
-O, şi, cum ai dormit? mă întreabă el încercând să schimbe subiectul
-Bine, intră, îi fac eu semn să intre în cameră
El intră iar eu mă aşez pe patul meu, iar el pe cel al Melissei.
Nu mai apuc să îl întreb ceva că uşa se deschide şi apare Melissa.
Din perspectiva Melissei
Aseară a fost o noapte de neuitat acasă la Daniel. Sper că şi Karina s-a distrat la petrecere.
-O nu, am uitat de ea, spun eu cu voce tare
Daniel se trezeşte din cauza vocei mele si din cauza țipatului.
-Poftim? mă întreabă el nedumerit
-Am uitat de Karina, am lăsat-o la petrecere singură, spun eu în grabă
-Cine mai e şi asta? întreabă el mai confuz
-O prietenă, trebuie să plec, îmi pare rău te sun când ajung ok? spun eu şi îi las un sărut scurt pe buze
-Of ok, ai grijă de tine, spune el şi se aseazã dinou în pat
Mă îmbrac repede şi plec. Îmi pare rău că îl las aşa pe Daniel dar nu am ce face, e singurul băiat cu care am putut să mă culc cu el pentru că chiar îl iubesc. Îl ştiu de foarte mult timp şi ştiu că este un băiat super de treabă şi drăguţ.
Când ajung la cămin deschid uşa şi sunt bucuroasă să o văd pe Karina , cu Math? Ce naiba caută ăsta aici? Sper să nu se întâmple ce cred eu că se intamplă, Math nu poate iubi, mai ales aşa cum merită Karina să o facă.
-Tu ce cauţi aici? îl întreb eu pe Math aprope scoţând fum pe urechi.
-Am venit să văd dacă Karina este bine, ştii tu deoarece a cam stat singură acolo în ploaie pentru că tu erai în pat cu vro unu, spune el calm
-Facultatea, sare Karina ca arsă din pat
O, am uitat că astăzi este luni, prima zi din noul an de facultate, iei...
Din perspectiva Karinei
-Facultatea, îi întrerup eu pe ei rapid
Am uitat de ea. Mă ridic rapid şi văd că este 08:30, am timp.
Mă bucur că am făcut duşul înainte. Îmi aleg o pereche de blugi negri simpli cu talie înaltă şi un tricou pe care mi-l bag în blugi şi pe deasupra cred că voi lua o geacă de piele de culoare albastru închis. Îmi iau hainele şi mă duc în baie uitând de oameni care stau în camera asta, mă îmbrac, iar apoi mă încalţ cu adidaşii mei negri şi gata.
Ies din baie, iar apoi îmi iau geanta. Când dau să ies Meli mă întreabă dacă vreau sa merg cu ea deci imediat accept. Nu vreau să merg pe jos. Se oferă şi Math să meargă cu noi şi ceea ce mă impresionează este că Meli acceptă
CITEȘTI
Iubire cu lacrimi
Teen FictionKarina este o fată normală de 18 ani, ea fiind în ultimul an de liceu Ea are ochii albaştri şi părul şaten închis şi ondulat Karina este o fată tupeista dar în acelaşi timp sensibilă şi închisă în ea Ce credeţi că o să se întâmple când o să întâlne...