Hell Is For Children

3.

E lesne să cobori in Iad:
Zi si noapte stau larg deschise porţile întunecatului Satan.
Dar să urci înapoi, să te întorci la lumina zilei de deasupra,
În asta e greutatea, primejdia.
-Virgil, Eneida

...băiatul din autobuz. Respirația mi s-a oprit preț de câteva secunde, după care am lăsat capul în jos, sub privirile celor trei, şi m-am îndreptat spre patul meu.

-Hei, Beatrice! mă salută Alexis.

-Hei! răspund eu aproape în şoaptă.

-Eşti ok? Ți-e rău? mă întreabă Zack.

-Ăă...da. Sunt ok.

Mă aşez pe pat şi stau ca pe ace din cauza acelui băiat. Se lasă o linişte mortuară peste camera, care pare mai întunecată, chiar dacă afară e soare.

-Eu plec, rupe băiatul tăcerea, ne vedem diseară.

-O.K., Jaden, ne mai auzim! îi spune Alexis.

Jaden, un nume atât de frumos, atât potrivit pentru el. Acesta se îndreaptă spre uşă, dar se opreşte în dreptul ei, întorcându-se şi fixându-mă cu ochii lui întunecați.

-Nu-mi place Beatrice, o să îți spun Tris.

Dau să deschid gura, uimită şi să-l întreb de unde îmi ştie numele, dar el continuă să vorbească.

-Nici să nu te gândești să mă întrerupi!

Îşi scoate tricoul pătat de pe el, lăsând la iveală versuri, probabil din melodii rock, tatuate pe pielea lui foarte palidă. Wow! Arată ca un zeu! Gândesc eu, dar după rămân şocată de gândul meu. Nu am gândit niciodată aşa ceva.

-Nu te mai holba la mine. îmi întrerupe Jaden gândurile. Uite, îmi spune el întinzându-mi tricoul pătat, e pentru tine. Nu de tot, nu, nu, nu, spală-l.

-Poftim? mă încrunt eu.

-Nu te uita aşa, tu l-ai pătat, tu îl speli! rânjeşte el sarcastic, aruncând tricoul pe patul meu, iar după iese.

-Ce-a fost asta? întreabă Alexis.

-Poveste lungă, nici nu mai contează.

Cei doi fac grimase după care încep să dea drumul la muzică de pe laptop. Muzica e foarte zgomotoasă, e metal cred. Nu e pe gustul meu, dar asta e. Mă întind în pat, îmi pun şi eu căştile în urechi şi pornesc melodia mea preferată "XO" de la EDEN. Fără să îmi dau seama adorm cu gândul la nesimțitul de Jaden.

-Unde mă duci? îl întreb.

-Nu cunoşti locul, doar urmează-mă!

-Spune-mi măcar cum se numeşte locul ăsta.

-Te duc în Iad. Vii cu mine Tris? Tris, Tris...Tris vii? Trezeşte-te fato!

Mă trezesc din vis din cauza lui Alexis. Era mai machiată acum, părul ei este bucle si poartă o rochie neagră, foarte scurtă şi decoltată.

-Hai îmbrăca-te, că o să întarziem. îmi spune ea.

-Hă? Unde? Ce?

-E o petrecere în noaptea asta, ai promis că data viitoare vii cu mine.

-Asta am făcut? întreb eu adormită. Da, îmi aduc aminte. Dar mie nu îmi plac petrecerile.

-Triiiissss, te rooooooogg!!

-De când îmi spui şi tu aşa?

-De acum. Vii?

-Dacă am promis...vin.

-Yey! chițăie ea.

Mă ridic din pat şi merg să mă spăl pe față la baia de lângă cameră. Mă întorc în cameră şi îmi scotoceasc prin valize după nişte haine mai de petrecere. Găsesc până la urmă o fustă scurtă, roz pal, plisată şi un crop-top alb cu Rick din "Rick şi Morty". Mă schimb cu ele şi mă încalț cu o pereche de stiletto albi. O las pe Alexis să îmi onduleze părul şi să mă machieze puțin.

***

-Wow! Eşti chiar tu Betty? Mă întreabă Zack stând rezemat de portiera maşinii sale. Arăți bine aşa!

-Mulțumesc! Şi tu arăți bine, cred. îi spun zâmbindu-i.

Zack poartă o cămașă neagră cu trandafiri mov şi o pereche de jeanşi negri rupți. În picioare avea tot Air Max-urile negre de mai devreme. Ne deschide portiera mie şi lui Alexis, după care urcă şi el la volan. După un sfert de oră parchează în fața unei vile imense. De la intrare puteai auzi muzica zgomotoasă, simți mirosul de alcool şi vedea pahare sparte pe jos. Intrăm în casă unde era plin ochi de adolescenți deja beți.

-Merg să aduc ceva de băut. ne anunță Zack.

-Fără alcool pentru mine, te rog! Nu îl suport.

-Ok, Betty!

Alexis se îndreaptă spre un grup de adolescenți, iar eu o urmez.
Erau toți îmbrăcați în negru şi plini de tatuaje şi piercing-uri. Băieții aveau părul lung, iar fetele îl aveau colorat. Toți erau cu zâmbetul pe buze şi prietenoşi.

***
Îmi place compania lor şi parcă nici muzica nu era atât de rea. Mă ridic de pe canapeaua pe care stăteam şi merg spre bucătărie pentru a-mi mai lua ceva de băut. Puteam vedea bucătăria de pe canapea, deoarece nu era departe. Găsesc pe masă multe sticle de băutură şi suc. Iau o sticlă de suc de vişine şi îmi torn în pahar.

-Mi-ai spălat tricoul? mă întreabă o voce.

Îmi ridic capul, iar pe de cealaltă parte a mesei stătea aşezat Jaden. Minunat! Fix de tine aveam nevoie acum! gândesc eu.

-Normal căai nevoie de mine, toată lumea mă adoră şi mă vrea!

-Poftim? întreb eu şocată.

-Nimic, să-mi aduci mâine tricoul.

-Nu ți-l spăl! O să ți-l arunc pe fereastră!

-De ce eşti rea, Tris?

-Nu-mi mai spune aşa!

-Sau ce? O să îmi pătezi alt tricou? Uuu, tare frică îmi e!

Pe fața lui apare un zâmbet batjocoritor. Nu îi răspund, prefer să îmi iau paharul şi să mă întorc la noii mei prieteni.

Noaptea decurge bine, până când, în mod paradoxal, un băiat varsă votcă pe fusta mea.

-Îmi pare rău! Sincer!

-E ok! Stii cumva unde e baia?

-E la etaj.

Urc scările şi încerc să gasesc baia. O găsesc într-un final, dar era ocupată. Merg în bucătărie şi mă curăț acolo. Observ prin ferestre cât de frumoasă este curtea din spate aşa că ies singură să mă plimb pe acolo. Mă gândescsă o sun pe mama să mai vorbesc cu ea, dar e 3:00 AM şi deja doarme. Mă opresc în fața unei piscine imense şi mă uit fix în apa luminată de lună. E atât de limpede încât aş înota chiar acum în ea. Păcat că nu am costum de baie. Gândurile îmi sunt întrerupte de nişte țipete de băiat. Sunetele vin dinspre sera din curte. Mă îndrept cu teamă spre ea şi intru. Îmi scap poşeta din mână şi simt cum leşin în momentul în care îl văd pe Jaden cum desprinde cu forță capul unui băiat de pe corp. Dau să fug şi să țin dar totul se înțețoşează în jurul meu şi cad din picioare.

Wow! Încă un capitol, sper să vă placă! Scuzați-mi greselile vă rog!❤