sânge și lămâi descompuse

224 38 19
                                    

de când ne-am ucis visele
e sânge pe jos in fiecare dimineață
trebuie să mințim că nu ne doare
și că nu ne e greață
plângem cu ceva negru
nu știm dacă e mâzgă
sau doar sufletul nostru.

rochia aia veche, îmi venea foarte bine
dar de când ei au spus nu
am închis-o in cutia de chibrite
trebuie să-mi pun capul la murat, într-un borcan
la gură să-mi pun fermoar
ochii să-i închid într-un sertar
trebuie sa ne ținem departe de tot ce este normal.

urmează să ne punem lămâi pe răni
după nu, nu fumăm o țigară
după ascultam cum rana zbiară
pe o stâncă langa avuz
îmbrăcați în negru
căci am murit demult~




____________

haha, nu te așteptai la asta~

ulei si scorțișoarăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum