-O zi frumoasa, o casa frumoasa,o canapea frumoasa pe care o stau toata ziua .
Spune Sehun binedispus trantindu-se pe canapea.
-Pss!
Se auzii de undeva .
-Cine-i?
Intreaba Sehun micsorandu-si ochii suspicios.
-Pss!
-Esti surd? Te-am intrebat cine esti!
-Aici in dulap.
Soptii el.
-Ce cauti acolo fiinta mitologica?
Intreaba el dandu-si o palma peste frunte.
-Nu sunt mitologic!
-Ei nu. Zi ca am treaba auzi?!
-Vino aproape!
Spune Lay facandu-i semn sa se apropie.
-Spune.
-Luhan te inseala !
Soptii el.
-Minti .
-L-am vazut pe Xiumin intrand in camera lui acum jumatate de ora si nu a iesit nici acum.
Sehun isi marii ochii speriat, apoi lasa bolul de floricele usor pe masuta de cafea alergand pe varfuri spre camera lui Luhan.
Crapa usa usor, surprinzandu-i pe cei doi imbratisandu-se.
-Yaaa! Am crezut in tine, dar m-am inselat!
Spune Sehun dand usa de perete, insa ghinionul il lovii . Si usa la fel.
-Sehun! Nu ceea ce pare!
-A nu?! De ce el este de jumatate de ora aici hah?! De ce? Ati jucat monopoly?!
-Asculta-ma putin.
Spune Luhan apropiindu-se.
-Nu! Nu vreau sa ma aud nimic de la tine auzi?! Sa ne despartim!
-Sehun stai!
Striga alergand dupa el.
-De ce se dramatizeaza asa in casa asta?
Se intreba Xiumin dand din umeri apoi pleca in camera lui.
-Vreau sa pleci!
Spune Sehun coborand scarile nervos.
-E si casa mea! Nu ma poti da afara!
-Atunci plec eu!
-Yaaa! Nu te-am inselat.
-Am vazut! Nu stiu cum te-ai gandit ca Xiumin este mai bun decat mine !!
Spune el strambandu-se iesind din casa.
-Se va intoarce.
Se auzii din dulap.
-Tu i-ai spus nu?!
Intreaba Luhan deschizand dulapul larg.
-Sa ma rog pentru viata mea?
-Ohohoo nu cred ca ai timp!
-Si pe tine te-am inselat?
Intreaba Sehun un sobolan ce se asezase pe ziarul pe care statea.
El tacu.
-Stiu, nici eu nu vreau sa vorbesc despre asta. Dar totusi de ce ? Oare de cat timp?
Se intreba el, tinand o umbrela rupta deasupra capului , intrucat afara ploaua si era destul de intuneric incat sa se intoarca acasa.
-Yaa! Cu cine vorbesti?
-Pleaca!
Spune tare si clar.
Luhan isi intinse mana spre el. Acesta refuza, insa nu si a doua oara.
-Nu te-am inselat. Stii ca esti cel mai bun .
-Atunci ce cauta acolo?!
-Mi-a multumit doar pentru ca l-am ajutat cu Chen.
-Serios?
-Nu te-as fi inselat ! Esti cel mai bun iubit din lumea intreaga !
-Doar atat?
-Si cel mai inteligent , spune el apoi se apropie de urechea lui soptindu-i ceva, si bun la pat. Apoi zambii marsav.
-Ooh serios?
-Mm.
Zambii el .
-Atunci hai acasa. Sper ca nu minti!
Spune Sehun pornind la drum.
-Desigur ca nu!
Spune el apoi isi despreuneaza degretele pe care le alea la spate . Mintise . Clar mintise.
