Blessed With A Curse

Capitolul II

Race se trezi la propriu cu fața la cearceaf. Încercase să diminueze zgomotele făcute de colegul său de apartament, acoperindu-și capul cu mai multe perne. Se holbă la tavan timp de câteva minute și își scoase telefonul. Era șapte și jumătate. Nu se mai trezise atât de devreme din clasa a cincea. Închise ochii și încercă pentru a mia oară să adoarmă.

Din cealaltă cameră se auziră din nou corzile chitării colegului său. Se lovi cu o pernă în cap.

Deschise ușa și un val de lumină îl cufundă. Se bucură ca alesese camera verde, galbenul pai era de-a dreptul insuportabil și combinarea lui cu un șir interminabil de ferestre dădea sufrageriei aspectul unui lan de grâu.

Era în fața lui, pe canapeaua bineînțeles maro, altfel ar fi riscat să arate cât de cât decent încăperea, și zdrăngănea chitara încontinuu.

- Pentru numele lui Dumnezeu, Andrew, de câte ori trebuie să-ți spun că nu o mai poți repara?

- Nici măcar nu știu cum de s-a stricat. Am întors-o pe toate părțile, am acordat-o din nou, îți vine să crezi că nu mai merge?

Sigur, îi spusese și el asta, chiar de seara trecută, dar Andrew era la fel de încăpățânat ca un catâr.

Îl dau afară. Îl dau afară și plătesc singur chiria, își zise Race.

- De ce nu renunți la ea? Mai ai altele 3.

- Nu pot.

Mă așteptam la asta? Cam da.

- Nu sunt la fel, continuă Andrew afectat.

Da, asta e neagră. Îți cumpăr eu vopsea și le facem pe toate la fel.

- Pe asta am primit-o de la bunicul meu când aveam 10 ani. Nu cred că mai găsesc modelul ăsta.

Bine că ai stricat-o fix pe asta!

Alte încercări de note umplură apartamentul.

Taci din gură, ai nevoie de banii ăia.

Se duse înapoi în patul său și își ridică telefonul. Se gândea la Iris. Cum putea să-i spună într-un mod mult mai frumos ce auzise seara trecută? La naiba, erau prieteni de vreo șase ani, de ce își făcea griji pentru o astfel de prostie? Pe Alex îl știa de o zi și faptul că ea decisese că nu era chiar așa o pacoste cum credea el, nu avea să schimbe nimic.

*

They've got all the right things in all the wrong places

Someday, we're going down

They've got all the right moves and all the wrong faces

Someday, we're going down

Iris cânta la unison cu player-ul. Dansa prin cameră și își luă pentru ultima oară în mână scriptul pentru audiție.

Trebuiseră să-și aleagă cu toții câte o piesă scrisă de membrii clubului de teatru și să pună în scenă un act cu ajutorul colegilor. Ea își luase "Failling Lights".

Citi iarăși textul în grabă.

Nu înțelegi, Tom. Nu ai cum. Totul pare să se prăbușească în jurul meu, visele mele se duc de râpă. Va trebui să mă întorc acasă și să-i spun tatei că a avut dreptate, că nu am ajuns niciodată pe Brodway,nici măcar să văd un spectacol...

Telefonul începu să-i sune și dădu muzica mai încet.

-Hei, Race! Ce e cu tine treaz așa devreme?