Eda

As vrea sa-i dedic acest capitol surioarei mele YiHyun care mi-a redat pofta de scris si care m-a ajutat cu crearea copertii cartii.Totodata,vreau sa-i spun de pe acum un LA MULTI ANI! calduros pentru vineri.

Ora trecea greu...foare greu.Doamna noastra de fizica ne vorbea intruna despre principiul inertiei,iar eu simteam ca mai am putin si inebunesc.E drept ca intelegem fizica si ca eram un copil model,dar in acel moment tot ce voiam era sa se sune odata de iesire.Am inceput sa bat cu unghiile in masa,era un tic de al meu pe care il faceam cand deveneam nervoasa sau pur si simplu ma plictiseam.Alexandra,prietena mea cea mai buna ,care era cu doua banci mai in fata, s-a intors cu fata spre mine si mi-a facut semn sa incetez.O enerva la culme cand faceam asta,si se pare ca nu era singura. 

-Domnisoara Andonescu, imi puteti spune ce intrebare am pus adineauri?imi atrage atentia "scumpa mea profesoara" 

-Pai,ne-ati intrebat despre... 

Si atunci scumpul meu clopotel si-a facut insfarsit treaba.Profesoara mi-a aruncat o privire dura pentru ca mai apoi sa isi ia catalogul la subrat si sa plece.Mi-am aruncat in graba cartile in geanta si,multumindu-i Domnului ca am scapat cu viata,am luat-o pe scumpa mea colega de brat si ne-am facut loc in multime pana la iesirea din scoala. 

-Eda, intr-o zi o sa-ti rup unghiile alea,ma ameninta ea ca pe un copil mic.

-Da,cum spui tu,ii raspund zambindu-i ironic. Ce faci azi?Ce ai zice sa mergem in parc? 

-As vrea,dar nu am cum.Trebuie sa ma duc cu fratele meu nesuferit la dentist pentru ca mama nu poate.Stii,uneori te invidiez,pentru ca esti singura la parinti.Nu e corect!protesteaza ea 

-Fiecare cu norocul lui,ii spun eu mandra.Atunci ne vedem maine la scoala. 

-Da,imi confirma ea inainte sa se indeparteze.

Ramasa singura,mi-am potrivit geanta pe umar si am luat-o agale spre parc.Tezele si toate acele simulari pentru bac ma epuizasera iar acum tot ce voiam sa fac era sa ma relaxez.In scurt timp am ajuns la intrarea din parc.Mi-am cumparat o inghetata de la un vanzator de pe marginea aleei si m-am asezat pe una dintre bancile insirate de jur imprejur pentru a o putea savura.Priveam copii cum se joaca alaturi de bunicii si parintii lor,cuplurile de tineri care se plimbau linistiti pe alei si oamenii care se bucurau de ultimele zile de mai. 

La un moment dat,un sunet de chitara mi-a atras atentia,scotandu-ma din acea stare de visare.Mi-am intors privirea si am zarit in stanga mea,la doua banci departare, un baiat care canta la o chitara.Parea sa fie destul de inalt,cu un fizic potrivit pentu un baiat de vreo 19-20 de ani. Parul sau negru,aranjat intr-o maniera dezordonata,ii acoperea fruntea inalta.Mangaia cu o dexteritate uimitoare acele corzi scotand niste note clare,armonioase,pe care le acompania uneori cu vocea sa.Parea ca ii place sa cante,ca o facea cu pasiune din moment ce le zambea tuturor oamenilor si prichindeiilor curiosi ce se opreau din cand in cand ca sa il asculte. 

Pentru o secunda si-a intors privirea si catre mine.Ochii sai negri straluceau in razele soarelui,emanand fericire. O clipa chiar mi s-a parut ca mi-a zambit,dar timpul s-a scurs prea repede ca sa pot sa-mi dau seama daca imaginatia mea imi juca feste.In zilele ce au urmat am continuat sa vin in parc imediat dupa terminarea orele.Nu stateam mai mult de o ora,dar imi placea sa vin sa-l ascult.Ii invatasem toate melodiile pe de rost,ba chiar le inganam si eu uneori.Alexandra ma tortura cu faptul ca vrea si ea sa-l cunoasca si tinea mortis sa il prezint si ei,dar cum puteam sa fac asta cand nici macar eu nu-l cunosteam!? 

De vreo 2 saptamani incoace insa,nu mai dadusem prin parc.Scoala era pe terminate,iar eu ma alaturasem alor mei facand mai tot timpul pe chelnerita prin restaurantul familiei.Cei drept,chiar imi placea sa ii ajut pe parinti cu tot ce puteam prin restaurant pe timpul verii,avand in vedere ca vara era cel mai plin sezon al anului,iar tatal meu,bucatarul familiei,avea nevoie de mine si de mama ca de aer.Uneori mai venea si Alexandra si ni se alatura noua, dar asta doar cand putea sa scape de povara vietii ei,Andrei,fratele sau mai mic.