Eda

Capitolul VI

Bun,inainte de toate as vrea sa imi cer scuze de intarziere.Stiu ca doua saptamani suna chiar mult dar scoala asta nu ma lasa deloc sa respir.Sper sa ma revansez cu acest capitol>:D<

Am deschis usa restaurantului ,inca zambind in urma celor intamplate.M-am strecurat printre mesele arhipline de oameni si am intrat direct in vestiar ca ma pot schimba si sa o ajut pe Alexandra cu preluatul comenzilor. Mi-am luat pe mine o bluza gasita prin vestiar si o pereche de blugi uitata de Alexandra pe acolo.Norocul meu  este ca ma potrivem cu Alexa si la haine si la pantofi,si mai avea si aceleas gusturi.Mi-am trecut inca o data mana prin par pentru al aranja si am deschis usa vestiarului vrand sa ies.Abia atunci mi-am indreptat privirea spre mana stanga si am realizat ca lipsea ceva,bratara de la Cristi.M-am intors imediat si am cautat-o prin tot vestiarul,fara niciun rezultat insa.Imi parea atat de rau ca o pierdusem!Sigur cazuse pe undeva in timpul intalnirii…

 -Cauti ceva?ma intreaba Cristi rezemat de tocul usii

 -Imi caut bratara,am raspuns eu fara sa ii zic despre care bratara e vorba.

 -Cumva bratara asta?imi spune leganand-o in fata ochilor mei

 -Da!Unde ai gasit-o!?ii spun apropiindu-ma de el

 -Era cazuta in fata usii restaurantului.Am vazut-o cand am iesit sa fumez o tigara.Presupun ca erai prea absorbita de prezenta lui Alex ca mai bagi de seama lipsa unei bratari atat de infime,a spus el fara nici o expresie pe fata.

 -Cum sa fie infima atat timp cat e de la tine?l-am mustrat eu zambindu-i cald Daca era atat de nesemnificativa i-as mai fi simtit lipsa?As mai fi cautat-o acum?

 -Probabil ca nu,a spus el stanjenit.Scuze…stii  ca asa sunt eu,”Toma necredinciosul”,a spus el zambind.

 -Stiu!Acum imi dai bratara te rog?Nu de alta,dar trebuie sa ma apuc de treaba ca sa pot suplimenta orele in care am tras chiulul,am zis razand.

 -Da-mi mana!De data asta ti-o pun eu ca sa ma asigur ca nu o mai pierzi,a spus razand la randul sau.

I-am intins mana,iar el s-a apropiat de mine.Mi-a prins bratara la loc pe mana,apoi m-a privit cu  o fata de copil nevinovat,zambindu-mi strengareste.M-am multumit sa il privesc exact cum face o mama care are mereu dreptate,apoi mi-a facut loc pe langa el ca sa pot iesi din vestiar.Doar ca in secunda urmatoare mana lui a prins-o pe a mea,tragandu-ma mai aproape de el.S-a aplecat spre mine,fiind atat de aprope incat fruntile noastre mai aveau putin si loveau.Eram atat de nedumerita incat nu schitam nici un gest,doar il priveam intrebatoare pentru a-mi putea da seama ce voia sa faca.Dupa cateva secunde s-a retras cu o fata usor nedumerita si m-a intrebat:

 -De ce mirosi a parfum de baiat?!

In acel moment nu m-am putut abtine si am inceput sa rad in hohote.Daca i-ati fi vazut atunci expresia aceea nedumerita si usor revoltata de pe chipul sau cu siguranta a-ti fi facut acelas lucru ca si mine!Mi-am amintit de imbratisarea lui Alex si mi-am dat seama ca probabil parfumul sau imi ramasese pe piele.Intr-un final m-am oprit din ras,vazand ca expresia de pe chipul lui Cristi nu se schimbase,el astepand inca un raspuns.

 -E parfumul lui Alex,i -am explicat eu.Acum hai sa trecem odata la treaba!am spus impingandu-l

 -Nu are gusturi proaste baiatul,zice el razand.Ia stai…sper ca nu v-ati sarutat?intreaba el iesind din vestiar

 -De ce,ma rog?Nu am dreptul sa-l sarut?am spus pe un ton copilaros

 -Nu inca,esti prea mica,printeso!ma tachineaza el pe acelas ton ciufulindu-mi parul

 -Esti un rau ca si Alexa!am spus pe acelas ton,indreptandu-ma spre bar

 -Stiu,si ma mai fac!a strigat el razand in timp ce a intrat in bucatarie