De-a lungul timpului, citind, povestind, cercetând, întrebând, comunicând mi-am creat concepte, principii, credințe. Descoperind lucruri, fapte, oameni, mentalități, culturi (etc.) mi-am conturat propria personalitate. Scriind însă am început să-mi înțeleg gândurile, să ma accept pe mine alături de toate greșelile și reușitele mele... să îmi eliberez sufletul și mintea... și cel mai important să învăț să-mi trăiesc propria poveste. Nu poți scrie ceva care să nu te reprezinte. Scriind construiești o punte imaginară pe care oricine poate ajunge la inima ta, prin care să te descopere și să te înțeleagă. Nu poți scrie detașat total. Absolut tot ce scri sunt doar amintirile, visele, visurile, idealurile, scopurile, așteptările, gândurile, ideile, conceptele și credințele tale. Nu are niciun sens să neg faptul că tot ceea ce scriu mă reprezintă până la urmă pe mine cea completă (cu tot ceea ce am enumerat mai sus).
P.S. : M-aș bucura dacă ați asculta melodia de la media.
Versurile sunt reprezentative pentru povestea lui Cendres și Ashes. :
"Now your picture's that you left behind
Are just memories of a different life
Some that made us laugh
Some that made us cry
One that made you have to say goodbye
What I'd give to run my fingers through your hair
Touch your lips, to hold you near,
When you say your prayers, try to understand
I've made mistakes, I'm just a man"
CITEȘTI
Ashes
Teen FictionSuntem doar noi învăluiți de pasiune, pe când în aer tăcerea lasă cicatrici. Suntem doar noi, cei care astăzi inventăm reguli stupide și le plasăm pe post de zid între dorințele comune. Suntem doar noi, cei care mâine le încălcăm pe toate... rând...
