Un mic truc ! ----->
De fiecare data când auzi telefonul tresari, chiar dacă e un sms sau doar un beep stupid, tu ştii cine e pentru că are ton de apel special, hai recunoaşte! (pentru că şi eu fac la fel)
Dar ce se întâmplă când nu mai sună deloc?
Chiar dacă nu sunteţi de mult timp împreună tu începi să-ţi faci tot felul de gânduri negre: “Daca a păţit ceva săracul? Dacă I s-a întâmplat ceva rău în familie?” etc etc etc.
Dacă l-au furat extratereştrii? Hai să fim serioase! Trezeşte-te! Veştile rele se află primele
Tot TU : “Dar nu îmi explic DE CE? A fost aşa de drăguţ, un adevărat gentleman. Cât s-a chinuit să mă cucerească, îmi aducea flori în fiecare week-end, mă ducea seara în oraş,, mă plimba cu barca prin Herestrau, mă suna în fiecare seară înainte de culcare şi multe multe si… dintr-o dată parcă l-a înghiţit pamantul”
Te gândeşti în fiecare zi unde ai greşit, poate i-ai zis ceva ce l-a jignit, poate ai fost prea reţinută sau poate prea îndrăzneaţă.
Poate ar fi cazul să nu ne mai punem atâtea întrebări şi totul ar deveni mai uşor, sau cel puţin aşa se presupune.
Ştiu că incertitudinea nu vă lasă să dormiţi dar pentru asta vin cu două exemple concrete ca să înţelegeţi mai bine, dragelor! Dar nu sunteţi excluşi nici voi băieţilor să ne răspundeţi într-un târziu…
- Beep??? Ba nu! Sună??? Fatăăăăă!!! Sunăăă… nu pot să cred că sună!
- Cine?
- EL
- Pai… răspunde!
EA: Alo!
EL: Bună!
EA: Bună! (pauză vre’un minut am cronometrat, jur)
EL: Am sunat să-ţi zic Un Paşte Fericit si… aaa… să văd ce mai faci?
EA: Bine ( se blochează ea de data asta)
E şi normal! Ce naiba să îi spui unui om care te sună după două săptămâni? Două săptămâni în care nu a mai dat nici un semn de viaţă; îi şoptesc eu ce să zică şi se reia conversaţia “îngheţată” .
EL: Ce mai faci? ( e a doua oară când întreabă)
EA: Aaaa… bine… m-am operat la picior dar în rest sunt bine.
EL: Cum? Ce operaţie?
EA: Păi dacă m-ai fi sunat ai fi stiut… acum pentru tine sunt BINE şi atât!
EL: Să ştii că nu e vorba de altcineva, am fost doar NEHOTĂRÂT!
EU când am auzit “NEHOTĂRÂT”
(pentru că ascultam conversaţia - ştiu că nu e frumos- dar EA tocmai plânsese pe umărul meu această întâmplare stranie) îmi venea să iau telefonul şi să dau cu el de pământ.
Cum poţi dom’le să spui după două săptămâni că ai fost “nehotărât”? Nehotărât să ce???
Nu era ca şi când EA îl ceruse în căsătorie, nu vroia să se mute cu El, vroia ceva simplu şi frumos, ce îşi doreşte orice om normal la început de relaţie.
Dar ţie “dragul meu” ţi-a fost greu să suni măcar un minut? Sau să dai un tâmpit de sms: “Fraiero nu mă aştepta, eu sunt NEHOTĂRÂT vreo câteva săptămâni, te caut eu când îmi revin”…
Continuarea conversaţiei telefonice:
EA: Oricum nu mai contează! Eu am considerat că ne-am despărţit!
EL: Păi de ce?
EA: Nu mai are rost să continuăm această conversaţie!
EL: … ( iar o pauză din aia de un minut)
EA: Pai… dacă nu mai ai nimic altceva de spus… PA!
EL: Nu Pa! Iartă-mă! Chiar nu ştiu ce a fost cu mine, am fost NEHOTĂRÂT şi atât!
EA : (râde) Bine asta am înţeles-o!
EL: Aş vrea să te mai văd.
EA: PA
EL: Te pup dulceeee şi poate mai vorbim la o cafea ceva!
O cafea … cu cianură băiete!!! ( eu în gândul meu)
Ştiţi ce e cel mai trist? Mi-am dat seama că EA îl plăcea pe EL şi din vocea LUI am dedus că şi EL o plăcea. Şi atunci? Ce s-a întâmplat? De ce vă e frică să sunaţi? De ce vă e frică în general?
Deci? Ce spuneţi? De câte ori n-aţi păţit-o fetelor?
Eu una recunosc că am păţit-o şi mai rău, UNUL a îndrăznit să mă sune după o lună ( în care a avut telefonul închis şi nici un semn de viaţă,normal!) şi mi-a zis ceva de genul : “Pai vroiam să-ţi dau o explicaţie şi să-ţi spun că te iubesc”.
Ha ha ha “te iubesc”, nu zău? În secunda următoare i-am zis “Ma bucur că traiesti” şi i-am trântit telefonul în nas. Este inutil să vă zic că au urmat apeluri peste apeluri, telefoane cu id ascuns în miez de noapte; DEGEABA!!! nimeni şi nimic nu îţi redă ÎNCREDEREA într-un asemenea om.
Şi uite aşa se termină relaţii ce-ar fi putut să fie dar nu vor mai fi niciodată!
