Say something

Iluziile proprii

Timpul e o iluzie
Însă el nu se aseamănă cu un miraj, doar cu o iluzie.... Dar mirajul la rîndul său nu e o iluzie mai complexă?
Viața ne dă posibilitatea de a alege, însă noi dorim să intrăm după niște tipaje. Oare nu unicitatea a dus la progresul științei de astăzi? Dar nu doar a științei, a întregii planete.. Au apărut societatea, unitate structurată din oameni. Societatea e inventată de noi, iar tot noi nu putem alege ce dorim? Mergem după tipajele stupide a unei persoane? De ce noi suntem conștienți de faptul că în loc să ne dezvoltăm unicitatea, noi mergem după șabloane? De ce nu întreprindem nimic?
Pentru că e mai simplu să ne aflăm în zona de confort, decît să ieșim din ea, sa ne dezvoltăm ca individ, nu ca structura sociala. Poate vă puteți întrebarea ce semnifica timpul?
Nimic, doar un miraj necondiționat, creat de noi, oamenii.
Consider că și societatea e o iluzie.
O structură bazată pe oameni, odată ce oameni nu se vor subordona ea va dispărea, ca și timpul....
Însă fără ele va fi haos în lume...
Aceasta însemna că ele ne organizează, ne strînge pe toți oamenii de pe glob într-o persoană, carismatică, veselă, tristă ,cu mii de fete. Noi suntem nimeni în timp ce suntem nu s-ar dezvolta, totul întreg formează ziua de astăzi.
Prețuiește ceea ce te înconjoară, căci într-o zi nu vor exista, iar acea zi va fi subită......