Capitoltul 20

8 1 0
                                    

Imaginea pe care am vazut-o aseară nu o sa se șteargă prea curând din mintea si din sufletul meu,din momentul asta am terminat-o cu Katelyn care inca ma asaltează cu mesaje si ma suna in continuu. Insista prea mult iar asta nu imi place deloc asa ca imi închid de tot telefonul si stau in pat uitandu-ma in tavanul alb din camera mea. Pret de cateva secunde imaginea se derulează în capul meu închid ochii parca așteptând ca acea imagine sa se șteargă,dar câteva lacrimi isi fac apariția  le sterg imediat asa ca ma ridic din pat si fug la baie,imi dau cu putina apa pe fata pentru a ma trezi putin. Ma calmez putin asa ma duc inapoi in pat imi iau laptopul pentru a asculta putina muzica. După ce mă plictisesc de muzică ma duc in bucătărie dupa o gustare,imi pregătesc ceva dupa care,iar în timp ce imi savuram salata de fructe,draga mea mama intra pe usa.

-Buna scumpo!
-Hei mama!
-Sper ca nu ai nimic de făcut acum!
-De ce?
-Vreau să mergem la mall sa iti cautam o rochie!
- Ce? Pentru intreb eu confuză?
- Tatăl tau are o întâlnire la restaurant cu Domnul si Doamna Smith mâine seară asa ca trebuie sa arăti super.
Nu v-am spus,dar cei doi de care tocmai am zis sunt părinții lui Cameron,iar tata se pare ca are afaceri cu tatăl său.
- Scuze mama,dar nu am ce cauta acolo puteti merge si fara mine (spun hotarata)

- Nicole! Sti prea  bine ca acest lucru e important pentru tatal tau,poate mai ales ca exista sanse mari ca ei sa investeasca in afacerea noastra.

-Of bine,o sa merg atunci!

Nu am putut sa ii rezist mamei asa ca am acceptat sa merg desi cred ca cel mai probabil va fi si el acolo,dar o fac pentru parintii mei. In cele din urma dupa 3 ore in mall alegand o rochie gasesc una neagra mulata pe corp nu foarte scurta care vine perfect pe mine imi scoate formele in evidenta. Imi iau si o pereche de patofi crem cu tocul destul de inalt dupa care plecam acasa pentru ca eram deja obosita de atatea cuparaturi. 

Azi e ziua cea mare intalnirea parintilor mei cu ai lui Cameron,am emotii si sincer nu vreau sa merg,dar ce nu fac eu pentru parintii mei. La ora 6 trebuia sa fiu gata acum e ora 5 iar eu inca stau in pat si ma gandesc la avea sa urmeze cand vom pleca la restaurant.

-Nicole scumpo te rog sa incepi sa te pregatesti! (imi zice mama hotarata)

-Sigur acum! (zic si imi dau ochii peste cap)

In cele din urma ma ridic si eu imi fac dus repede si incep sa imi fac niste bucle usoare,dupa ce imi termin parul ma machiez nu foarte stident putin maro si cu putin sclipici,o linie de eye liner,rujurul rosu nu foarte aprins,dupa ce termin imi iau repede rochia pe mine si dupa pantofi,imi dau cu putin parfum,iau un plic care sase asorteze cat de cat cu tinuta,iau cele necesare si cobor jos unde parintii mei ma asteptau.

Ajungem in cele din urma la restaurant,unde deja parintii sai erau acolo impreuna cu el.

Cameron pov:

O vad pe Nicole cum coboara din masina tatalui sau,si nu pot decat sa inghit in sec,arata atat de bine. O urmaresc pana cand intra si se apropie de noi,dupa care imi asez camasa,sacoul si pantalonii si ma ridic. Ii salut pe parintii ei dupa care,urmeaza sa dau ochii cu ea ii intid mana,iar aceasta ma refuza uitandu-se urat la mine. Imi dau seama ca am fost un nenorocit si ca iesit cu prietena desi stiam ca ea ma place.

Nicole pov:

Nu pot sa cred ca dupa cele intamplate ieri incerca sa faca in continuare pe nesimtitul, baieti astia sunt tari imprevizibili nici macar nu stiu sa se comporte sau macar sa tina cont de ceva,mai ales ca stie prea bine ce a facut.

In fine ma asez pe scaun stand chiar in fata lui,asa ca imi scot telefonul pentru ca evident nu avem ce sa vorbesc cu el asa ca il ignor total pana cand chelnerul vine sa ne ia comenzile asa ca ridic ochii din telefon si un tip destul de dragut care se pare ca astepta sa ii zic ce vreau imi zambea destul de timid. In acelasi la timp il vad pe Cameron cum ma secera din priviri asa ca incep si eu sa zambesc,ne ia comenzile dupa care pleaca zambind.

Dupa ce savuram cina,cei patru vor sa se ridice si sa plece afara,ma ridic si eu,dar mama imi face semn sa stau jos si sa ii astept impreuna cu Cameron,asa ca imi  dau ochii peste cap si imi zic in mintea mea ,,seara asta poate fi mai rea de atat". Nu apuc sa imi sterg gandul din minte pentru ca Cameron incepe sa vorbeasca.

-Imi pare rau pentru aseara.....nu trebuia sa afli asa.

-Ce? Nu trebuia sa aflu asa,dar cum altfel? (spun nervoasa)

-Trebuia sa vin cu voi la o intalnire sa imi spuneti ca sunteti impreuna? 

-Prietena cea mai buna si baiatul de care imi place sunt impreuna desi Katelyn stia asta si tu la fel!

Acesta nu zice nimic,tace iar asta ma scoate din sarite,asa ca ma ridic de pe scaun si plec afara fara sa mai zic ceva.

Aerul rece ma izbeste peste fata,si imi revin instant, ma duc hotarata catre mama si ii spun ca imi comand un taxi pentru ca vreau sa plec.

Asa si fac in 5 minute taxiul meu a ajuns asa ca ma urc si plec inainte ca Cameron sa vina dupa mine.



Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 01, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Crush-ul vietii meleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum