Capitolul 18

6 1 0
                                    

Era o zi frumoasa de toamna,soarele inca isi facea apariția încălzind pământul cu razele sale,o zi perfectă pentru o plimbare. Asa ca ma hotarasc sa ma duc pe jos asa pentru a-mi limpezi putin mintea si sa mai uit de toate cele întâmplate pana acum vreau sa fiu singura cu căștile mele si cu muzica mea. Merg agale pe strada pana cand il vad pe el,de ce oare apare fix atunci când pentru o zi ma macar sa ma bucur ca nu imi iese in cale și ca nu imi face bătăile inimii sa pulseze cu putere in pieptul meu,iar de respiratie sa numai vorbim. Ma rog la toți sfinți sa nu ma bage în seamă,si spre surprinderea mea nu zice nimic si isi continua drumul,ducandu-se numai el stie unde. Deci sa revenim ajung acasa urc in camera mea,imi arunc ghiozdanul ca de obicei pe unde apuc si ma arunc in pat atat de tare incat pot sa jur ca patul ma înjură ca ii rup oasele. Nu apuc sa fac vreo mișcare ca telefonul începe să sune,il iau de pe noptieră si observ ca era prietenul meu cel mai bun Dillan asa ca numai stau pe gânduri și raspund.

- Hei! (spun eu cu o voce de copil)
- Hei...aaaa.....trebuie să iti spun ceva( zice balbaidu-se)
- Da,e totul ok esti bine?
- Da sunt bine...dar nu e legat de mine....e altceva!
- Ok...spune!
-Aaa...păi....Cameron...
- Ce e el? (zic eu indiferenta)
-A pățit ceva rau!

Cand am auzit asta pentru câteva secunde nu am zis nimic,doar ma gândeam ,iar în pieptul meu a apărut o durere ca acea a unui cuțit care iti străpunge intestinele.

-Mai esti acolo? (zice Dillan ingrijorat)
-Aaa....mda...sunt!
-Auzi hai ca te sun eu mai tarziu ca am ceva mai important de facut decat sa aud de el ca are ce are! (raspund eu sec)
Nu era nimic adevarat si ce am zis,dar am spus pentru ca ochii au început să mă intepe semn ca o sa plâng,incerc sa ma abțin cu greu sa nu plâng la cele auzite mai devreme,si imi sterg repede lacrimile care se incapataneaza sa curgă. După un moment ma calmez in sfarsit si revin la normal asa ca imi continui activitățile de zi cu zi fara sa imi pese ce ceva.

Crush-ul vietii meleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum