🌼새로운 티모 🌼
Haru îl privea în ochii prin care se adâncise o negură de liniște între cei doi,el
ținându-și șorțul împachetat în mâinile întinse afișându-i un zâmbet clar și confuz de copil,pe lângă cărțile pe care cu siguranță nu le alese la iveală.
Motanul duios îi privea fără încetare. Se atinsese un punct extrem de neînțeles din punctul fiecăruia de a privi situația...
—Deci,ce ?Zâmbind lung către ea. Dacă nu-ți place,este în regulă*moatnul mieunase înfundat*Haru se întorseseră spre micuț, privindu-l scurt în ochii lui mici perlați. JiHeun nu era cert de ceea ce facea,dar spera să-i accepte micul cadou,Haru întorcându-se încet spre el, zâmbind fără cuvinte lungi și întortocheate.
—Mulțumesc...motănelul zâmbi,la fel și JiHeun,Haru întinzând mana spre cadoul dăruit. Grăbit și dezorientat îi răspunse fără gură de aer.
—Mă duc să-ți aduc ceva în care să-ți pui lucrurile,revin imediat.
Haru privea lucrurile,motanul plimbându-se pe jos pe lângă scaunul ei, mângâindu-l pe căpuț,apoi azvârlidu-se din nou la geam.
Când JiHeun se întoarse cu o plasă destul de mare,era gata să mai vorbească unele lucruri cu ea,având o mare încredere de sine.
—Am revenit!ghemul de blană,după ce se așezase JiHeun pe ascun,îi sări în poală.
Ar trebui să-l iei cu tine Haru.Ar fi frumos să ai acompaniament, să ști că ai pe cineva care nu te poate lăsa baltă.Haru era tăcută...
—Poate,ai dreptate,dar se vede că te place pe tine mai mult. Nu-i așa?
—Poate doar așa,din pură întâmplare a sărit la mine în brațe, începuse să se prostească,sau e din vina pisicilor pe care bunica mea le crește !Hai râzi puțin,parcă te-am deprimat. *ea zâmbind către pământ*.
-Ce nume să-i pun oare...?
-Bunica a spus că fiecare nume va avea legătură cu conexiunea dintre voi doi,dar nu cred că e adevărat,poate da,poate nu,nu prea am încredere în ea,ce ști ce poate să spună,apoi el rămânând cu ochii înspre geam prostindu-se ca un copil mic.Haru apoi privind micul pisoi adânc adânc.
—Timo. Timo va fi numele micuțului.
-Ce?
—Timo va fi numele lui...spuse ea ridicând puțin tonul.
—Nu e rău.Ce zici,mai stai puțin să vorbim,dacă dorești desigur. Nu prea am clienți azi.O întrebase el ci un glas scăzut dintr-o dată.
—Presupun că am timp,spuse ea punând lucrurile în pungă,apoi lăsând-o lângă scaunul ei.
Trecuseră două ore de atunci,JiHeun după plecarea ei era complet zburat de fericire de pe planetă,în timp ce clienți chiar după plecarea lui Haru, începuseră să se acomodeze cu locul,noroc dar și ghinion pentru el.De asemenea Haru era cu Timo în brațe, mângâindu-i creștetul capului,el nemișcând puțin,doar coada,cei doi îndreptâdu-se spre noua lui casă
—Ești simpatic,știai asta?*miau*
Îți va plăcea la mine,spuse Haru încetinând pasul ușor,lăsând motănelul pe jos..
Își uitase plasa...
În timp ce cei doi pășeau spre casă,drumurile străbătute parcă erau din ce in ce mai intens colorate,străzile persoanele,florile,tot. O priveliște minunată,Haru decizând să de-a o privire prin micul parc,poate se mai distra și Timo puțin.
Cei doi se așternuseră pe iarba scurtă privind oamenii și natura care îi înconjurau. Puținii copaci înalți și deși,prin care mici raze de lumină se zbăteau sa treacă,leagănele și topoganele erau pline de copii,rând după rând la coada topoganului,cu mingi și discuri sau corzi.
Haru privindu-i,scoate un mic carnețel din geanta ei,Timo fiind lângă ea,în ochelarii ei razele de lumină reflectându-se limpede.
Cei doi petrecuseră timp acolo, JiHeun gândindu-se la ea,stând în afara clădirii sprijinit de colțul ei,știind că ceva nu intrase în ecuație.Haru își uitase plasa.Imediat lasă cafeaua jos lângă o băncuță mică,gata să pună alt plan în aplicare, închizând biblioteca gata să plece spre casa lui Haru,cei doi fiind deja acolo,Haru pregătind o mică cină ușoară,în timp ce mâncarea era pe aragaz,ea luând o pernă o farfurie mică și un ghem de ață punându-le lângă patul ei.
Timo era în sfârșit unde își dorea cu atâta ardoare...
♡*:.｡. .｡.:*♡
♡*:.｡.그 장은 조금 짧다...
ɪ ᴅᴏɴ'ᴛ ᴋɴᴏᴡ ɪғ ʏᴏᴜ ʟɪᴋᴇ ɪᴛ ᴏʀ ɴᴏᴛ, ʙᴜᴛ ɪ'ᴍ ɢʟᴀᴅ ʏᴏᴜ ʀᴇᴀᴅ ᴍʏ ʙᴏᴏᴋ...●ω●
어렵다....
I don't know if it's a decent book, but that's it...<3
(￣△￣)
ɪɴ ᴇᴅɪᴛᴀʀᴇ;
