Bunicule, vreau sa iti multumesc pentru noptile de vara in care imi spuneai povesti fantastice, ma bucur ca nu ai ales sa imi povestesti despre printese, castele si printi venid pe un cal alb. Iti multumesc pentru ca mi-ai fost alaturi draga bunicule, iti multumesc pentru ca ai fost singurul care mi-a putut spune adevarul, pentru ca ai fost sincer si realist cand imi spuneai: "Viata nu este mereu ceea ce ne dorim, este mai mult o poveste intunecata, iar noi, oamenii suntem niste monstri, cu sau fara voia noastra, tu trebuie sa stralucesti, sa fii un inger printre demoni si sa faci din acest Iad, o lume mai buna." Stiu ca mi-a luat prea mult timp,iar acum eu nu te pot vedea zambii, dar cineva a spus candva: "Sentimentele nu se cad, dar totusi, ele exista" . Mi-am irosit timpul incercand bunicule, mi-am pierdut calea, m-am ratacit printre sperante, iar acum.. tot ceea ce pot face este sa astept.
Astept revederea bunicule, curand ne vom intalni acolo, printre nori.
CITEȘTI
P.S:I'm dying
Ficción GeneralTraind cu gandul la moarte nu este chiar cel mai placut lucru. Traind fara speranta este devastator. Traind intr-o lume in care medicamentele si tratamentele sunt vitale nu este un mod de a-ti trai adolescenta. Traind.. acest cuvant care este susti...
