Sentimente Distruse: Dragoste Spulberată ✅

6

In 25 de minute ajungem acasă. Saphire e super fericită și agitată. Oare ce o fi pățit? Las gândurile la o parte și întra în garaj unde parcăm autovehiculele. Închidem garajul și mergem în casă. În living erau mama, tata, unchiul Dominik, mătușa Emma și încă o femeie și un bărbat.

- Andreea, Liam, ei sunt Scott și Jane. spune tata.

- Veți merge cu ei. Vă vom explica totul mai târziu. spune mama.

- Și de ce sunt și mătușa și unchiul aici? îi întreb eu pe cei 6.

- Den va merge cu voi. spune unchiul.

- STAI CE?!?! spune Denisa surprinsă.

---------------

După ce ne facem bagajele mergem afară. Nu pot să cred că părinții noștri ne-au ascuns așa ceva. Îi dau cheile de la Porsche Panamera lui Den, Liam își ia mașina lui, eu iau mașina de curse, Sky sau cum l-o chema se urcă în decapotabila lui și lui Jane îi dau cheile motorului meu. Mai aruncăm o privire spre casa părintească și după care pornim. Scar, sau cum l-o chema, și Jane sunt în față urmați de Liam, Den și eu sunt ultima. Lângă mine apare un Porsche negru. Îmi dau seama că sunt Cristi și Vlad dar nu mă uit la ei. Nu am chef să-mi vadă fața plină de lacrimi. Mă uit în oglinda retrovizoare și văd 10 motociclete. Măresc puțin viteza și ajung lângă Scott.

- Trebuie să oprim!

- Bine! Trage pe dreapta! îmi spune el.

Eu trag pe dreapta și opresc mașina. Îmi șterg lacrimile și cobor din mașină.

- Unde plecați? întreabă Shane.

- Părinții noștri ne-au înscris la o școală cu internat. spune Liam.

- De ce? spune Marian.

- Nici noi nu știm. spune Denisa.

- Ne va fi dor de voi. spunem eu, Liam și Denisa la unison.

Ne luăm în brate și ultimul care nu mi-a dat o îmbrățișare de rămas bun e Cristi. Nici nu mai am chef să îl văd. Vine spre mine și mă îmbrățișează. Își aproprie buzele de urechea mea și îmi șoptește.

- Te iubesc. spune el senzual și calm.

Îl mai strâng încă o data în brațe și ne despărțim.

- Bun dacă ați terminat trebuie sa plecăm. Profesorul și ceilalți așteaptă. spune Scott.

Noi ne îndreptăm spre mașini. Întra și pornim motoarele. Cu o ultima privire plecam din nou la drum.

----------

După 30 de minute de mers mă sună cineva pe difuzor. Răspund și rămân mască.

- Ce faci? întreabă el îndurerat.

- Bine. spun eu la fel de îndurerată. Tu?

- Stau. Să ști că tot liceul întreabă de voi.

- Și voi ce ați spus?

- Că ați plecat din țară și părinții voștri au vrut să rămână aici.

- Mă bucur.

- Unde sunteți?

- Pe autostradă. Vom ajunge în 2 ore la școală aia. Îmi e dor de vechiul liceu și dacă îți vine să crezi pana și de Ioana, Izabela și Lina îmi e dor.

- Asta nu o cred.

- Ba să o faci. Dar ști de cine îmi e cel mai dor?

- De cine?