Cea mai mare placere in viata e cea de a face ceva ce ti se spune ca nu poti.
O mica nota fara nicio legatura:
Adineauri eram la masa cu mama si mancam cartofi prajiti cu muraturi. Si cum povesteam noi despre tot felul de chestii legate de scoala, i-am povestit o chestie ce mi s-a intamplat astazi, iar acum are impresie ca unul dintre colegi ma place. Si cu afirmatia pe care a facut-o mi-a facut o greata de cred ca si muraturile din stomacul meu ar fi zis "bleah". Inca nu imi vine sa cred ca mama crede ca tipul ala ma place. Ceva sfaturi sa trec peste dezgustul asta? Nu-i musai daca nu vreti. Si scuze ca v-ati pierdut din timpul pretios sa cititi despre problemele mele (tampite) personale. Simteam nevoia sa ma descarc undeva.
