The legacies (Moştenirile)

Capitolul 3-Antrenamentele

      Stau de vreo juma6tate de oră în poziție turcească pe pat, analizând orarul și răsfoind manualele, doar pentru a-mi distrage atenția de la povestea cu familiile fondatoare. E pur și simplu prea mult pentru o singura zi, așa că prefer să mă concentrez pe altceva. Doar că acel  altceva îmi dă alte bătăi de cap.

-Vrăji și farmece, ierbologie, porțiuni, istoria magiei negre. Sunt destul de sigură că denumirile astea sunt luate din Harry Potter.

      Rose tocmai despachetează și are capul îndesat în dulapul ei.

- Tot ce se poate.

- E cam aiurea, știi? Să aplici niște aspecte din SF in viața reală.

      Blonda îmi aruncă o privire peste umăr și zâmbește în timp ce  pune o bluza pe raftul de sus al dulapului.

-De unde știi că nu sunt reale? Am auzit că J.K Rolling nu avea o imaginație prea bogată. 

-Stai, vrei să spui...

       Mijesc ochii la colega mea de cameră, iar ea începe să râdă inainte să-mi pot termina fraza.

- Glumesc, Skyler. Nimic din ce s-a întâmplat în Harry Potter nu e real. Cel puțin nu din câte știu eu.

       Fac o mutră dezamăgită care o amuză și mai tare și las din nou privire în manualul de Ierbologie.

- Voi chiar învățați toate chestiile astea? Nu credeam că voi spune asta vreodată, dar prefer orele de istorie de la fosta mea școală. 

     Rose lasă baltă ce făcea și se așează pe marginea patului meu.

-Știu că par grele, dar așa e la început. O să te descurci.

-Eu unul n-aș fi așa sigur.

     Amandoua ne îndreptăm privirile către Vincent, care acum stătea în pragul ușii. Nici măcar nu-l auzisem venind și eram sigură că ușa aceea era închisă.
     
-Și de ce nu, mă rog? întreb, arcuindu-mi o sprânceană.

-Știi tu, dată fiind natura ta, nu ești foarte puternică.

-Poftim?

-Vincent! Il avertizează sora lui, dar acesta nu-i acordă atenție..

      Îsi dă ochii peste cap, ca și cum răspunsul ar fi trebuit să fie evident, ceea ce mă enervează și mai tare. 

-Ești jumatate om, Skyler. Semivrajitorii sunt foarte rari și e cunoscut faptul că nu-s nici pe departe la fel de puternici precum vrăjitori puri.

    Puri? Vrea să spuna că eu sunt impură? Urăsc să se vorbească despre mine ca și cum aș fi o ciudățenie venită de pe altă planetă.

     Vincent este acum în mijlocul camerei, iar eu mă ridic și mă îndrept către el, hotărâtă să demonstrez ceva.

-Serios? Pot totuși să fac asta.

     Ridic mâna, iar oglinda din dreapta mea se sparge în zeci de cioburi care se împrăștie prin cameră într-o secundă.

-Drăguț, spune el apreciativ. Dar se poate și mai bine. Privește.

      Vincent ridică mâinile la nivelul capului și simt cum podeaua începe să se cutremure cu noi. Toate obiectele din cameră, inclusiv hainele lui Rose se învârt acum aiurea, iar eu încerc să evit să fiu lovită de vreo carte sau vreo lampă zburătoare.

-Ce naibii?

     Părul mi se involvureaza de la curent, mobila plutește, iar fereastra si ușa se trântesc de pereți la unison, facându-ne pe mine și pe Rose să tresări speriate.  Blondul își încrucișează mâinile și toate obiectele cad pe podeaua.  Pocnește din degete și toate lucrurile revin la locul lor. Oglinda pe care eu o spărsesem mai devreme nu are acum nici o zgarietură.
      Am mijit ochii, socata de ceea ce se intamplase. Eram obisnuita cu puterile. Puteam oricand sa misc cateva lucruri sau sa distrug niste chestii, cum fusese cazul oglinzii sau cel al accidentului de la chimie, dar niciodata nu fusesem capabila sa dau nastere unei minitornade in dormitor.