Capitolul I

40 3 1
                                    

Buna dragi mei, ma numesc Larisa sunt o fata de 20 ani, inalta,cu parul saten avand de asemenea suvite blonde pentru a da un plus imagini mele.
Anul acesta am cunoscut un baiat insa nu in realitate fiind de altfel un cantaret de K-pop, facand parte din trupa de baieti BTS, am cautat multe informatii despre acesta afland ca el este unul dintre cei 7 faimosi pe care ii iubeste toate fetele deoarece sunt frumosi din toate punctele de vedere si nu ai cum sa nu ii indragesti pe acesti baieti deoarece sunt foarte draguti.
Baietii pe care ii indragesc mai mult sunt Kim Tae-hyung (V) si Jeon Jungkook (Kookie) deoarece mi se par mult mai draguti,dar nu pot spune ca ceilalti nu sunt, dar dintre acestia doi mai mult il indragesc pe Jungkook deoarece este mult mai simpatic semanand cu un copilasi micut chiar daca are 21 de ani el este tot un copil, chiar daca acestuia ii este frica de intuneric el tot este  dragut.
M-am gandit sa imi continui studiile  in Coreea, facandu-i si pe parinti mei sa inteleaga ca trebuie sa imi contiunui studiile fara dar si poate, aceasta decizie am luat-o impreuna cu colega mea de camera Aby si cu profesori nostri, ea daca va termina studiile, ea va ajunge un medic deosebit, iar eu voi ajunge un dizainar de interior.
Profesori nostri au spus ca duc in tari mai bine dezvoltate elevii cei mai priceputi, iar pe noi doua ne-au ales si ne-au propus pentru a merge in Coreea pentru a muncii acolo 3 luni in cadrul vacantei, alti colegi de ai nostri au plecat in Italia, Spania, Franta fiecare dintre noi mergand cu profesorul sau profesoara lor pentru a ne putea invata in continuare ceea ce trebuie sa stim. Profesoara mea Maria este o fiinta minunata fara aceasta nu ajungeam incaieri dar aceasta a reusit sa ma invete calitatile acestei meserii.

Maria(profa) : -Larisa,incurand plecam ce spui, fericita?

Eu: - Normal ca sunt deabea astept sa vad unde ajungem.

Maria: -Undeva departe de noi oricum plecam.

Eu: -Am inteles.

Eu pornesc spre apartamentul in care stau cu Aby pentru ai putea spune ca incurand plecam, aceasta deabea asteapta sa mergem deoarece si ea vrea sa ii cunoasca pe baieti in realitate nu doar asa, in mare parte stim cate ceva despre vietile lor dar vrem sa ii cunoastem pe ei ca persoane.

Eu: -Aby, am ajuns... Ghici ce? Imediat pornim spre Coreea.

Aby: -Tu glumesti?

Eu: -Cum sa glumesc cu asa ceva? Esti dementa stii bine cat de nerabdatoare sunt pentru plecarea aceasta.

Aby: -Stiu ca esti, acuma imi duc bagajele langa usa ca sa nu caut dupa ele. Fa si tu la fel.

Eu: -Bun, asa o sa fac. Stai ma suna profa.

EU: -ALO, doamna profesoara buna!

MARIA: -|Buna Larisa, in 10 minute sa fiti gata si sa porniti spre aeroport pentru a putea decola.

EU: -Sigur am inteles! La revedere, si multumim pentru avertisment (chicotind putin la ea si la Aby)

MARIA: -La revedere fetelor, nu aveti pentru ce (chicotind si ea la auzul nostru.)

Eu: -Aby, hai sa ne grabim ca trebuie sa mergem la aeroport in 10 minute.

Aby: -Perfect!

M-ai stam cat stam dupa aceea ne luam bagajele si plecam spre aeroport avea amandoua niste emotii de nedescris, eu deabea asteptam sa ajung acolo sa vad cum arata acea tara si pentru a vizita anumite locuri din aceea zona, si pentru a pune in aplicare tot ce am invatat, dar m-ai ales sa ii cunosc pe cele 7 frumuseti ale lumiii. Ajungem la aeroport iar doamna Maria impreuna cu domnul Victor profesorul lui Aby, ne asteptau deja acolo la intrare in avion. Acestia doi ar arata foarte bine impreuna deoarece niciunul nu sunt casatoriti,dar din cate am auzit Victor cu Maria stau in aceeas camera de hotel pentru a fi aproape de mine si de Aby, noi doua fiind astfel cu un etaj mai jos de ei.

Victor: -Calatoria voastra acum incepe.

Dupa ce termina de spus se da la o parte pentru a intra in avion, ne punem pe locurile rezervate pentru noi, eu incerc sa adorm pana cand ajungem insa fara sansa de reusita deoarece asteptam cu nerabdare sa ajungem insa din nefericire pentru mine am ajuns seara la hotel, vremea era atat de minunata acolo chiar daca era noapte, era atata liniste incat credeai ca tara este pustie, eu si Aby am ajuns in camera facand amandoua un dusi si ne-am pus relaxate in pat pentru a putea adormi insa Aby se trezeste cu intrebarea...

Aby: -Lari, unde crezi ca o sa lucram?

Eu: -Nu stiu inca, asta vom vedea maine dimineata, hai acuma sa ne punem la somn deoarece sunt foarte obosita.

Aby: -Bun, asa facem. Noapte buna!

Eu: -Noapte buna!

In toiul diminetii ne suna doamna Maria pentru a fi sigura ca ne trezim....

EU: -ALO!

MARIA: -Trezitiva, ca mergem sa mancam.

ABY: -Perfect ca mor de foame.

Doamna Maria inchide iar eu incerc sa ma pun inapoi in pat insa Aby nu ma lasa asa ca olibat fortat ma ridic din pat. Ajungem noi la parter unde doamna Maria si cu domnul Victor ne asteptau...

Victor: -Buna dimineata fetelor.

Eu si Aby: -Neata!

Aby: -Unde mergem?

Maria: -La un restaurant la care eu am m-ai fost, cred ca o sa va placa acolo.

Dupa un drum destul de lung ajungem si noi sa mancam linistiti, comandam dupa aceea o tacere imensa ne copleseste pe toti asa ca....

Eu: -Bun, pentru cine o sa lucram in acest timp?

Victor: -Incurand o sa ma sune persoana cu care  am vorbit despre voi doua, daca reusesc va includ pe amandoua pentru aceias firma daca nu va suparati desigur.

Eu si Aby: -Normal ca nu ne suparam asta o sa fie distractiv.... Nu bine terminam de spus aceste cuvinte ca domnului Victor ii suna telefonul, astfel producandu-se o liniste completa asupra noastra deodata, doar vocea domnului Victor se auze in incapere, iar dintr-o data aud....

VICTOR: -Se vor bucura cand vor auzi.

Aceste cuvinte facandu-ma sa ma bucur foarte mult deoarece este posibil sa fi spus ca o sa lucram impreuna eu si Aby. Victor termina conversatia spunand....

Victor: -Bun am doua vesti, una buna alta rea, pe care vreti sa o auziti?

Eu: -Aia buna.

Victor: -Aia buna este ca o sa lucrati impreuna.

Aby: -Iar vestea cea rea?

Victor: -Vestea cea rea este ca o sa locuiti la cei care munciti.

Maria: -Sper ca nu este adevarat?

Victor -Ba da este, iar dupa ce terminam de mancat trebuie sa sun inapoi pentru a confirma daca mergeti sau nu.

Eu: -(uitandu-ma catre Aby) Mergem sa vedem cu sunt proprietari si in functie de acest lucru vom vedea, ce spui Aby, ce spuneti dumneavoastra?(uitandu-ma catre ei)

Victor: -Bine, daca voi vreti asa facem.

Aby: -Hai sa facem asa, merg pe mana ta!

Dupa aceste cuvinte spuse de Aby ajunge si mancarea, mancam  copios, iar dupa aceea domnul Victor il suna pe acel domn anuntandul de propunerea noastra, fiind si acesta deacord cu noi, in acest  timp acesta trimite o masina dupa noi pentru a ne duce la casa la care vom lucra, insa soferul masini ne-a luat doar pe mine si pe Aby, insa profii ne spuneau sa nu ne facem griji, in cele din urma ajungem la o casa, insa aceea numai casa nu era, era o vila ca 3 etaje eu cu Aby ramanand surprinse de frumusetea acestei casi,facandu-ne sa stam in fata porti pentru un sfert de ora pana cand soferul masini s-a enervat pe noi sugerandu-ne sa intram o data in curtea vilei.

Eu cu Aby am intrat cu teama deoarece aveam o presimtire tare naspa la cea ce o sa se intample.

Indragostita de un idolUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum