Deseară plouă.
Cerul plânge pentru tine.
Ce puternic va ploua
Când va plânge pentru mine!
...
Norii gri se mai adună,
Să m-asculte povestind.
La final ei fac furtună
Pentru sufletul tânjind.
Luna mea apoi răsare
Și-și dă părul dup-ureche:
-Draga mea, azi ce te doare?
-Cred că el e a mea pereche.
Și cum eu istoriseam,
Mă simțeam mai împăcată.
Ochii lunei mă priveau,
Ea zâmbea îngândurată.
Ochii lui sunt mierea dulce,
Ochii pe care-i visez.
Chipul lui este iubirea,
Acel chip îl memorez.
Glasul său mai răgușit
Este frumusețe pură.
Am văzut chiar și iubirea,
Ascunsă-n inima sa dură.
Mâna lui pe mâna mea,
Iar eu sunt pe nicăieri.
Mă ridică-ncet, apoi,
Sărutul său eu dau să-l cer.
.. Mi-aș dori să fie ieri!
