Peluza mea e acum goală
Căci tu, cu ale tale flori ai plecat.
Parcă vocea ta mă cheamă,
Dar e vocea unui alt bărbat.
Acum stau în casă și-i citesc
Fetiței mele mici și frumoase.
Înghit lacrimile, reușesc să zâmbesc
Datorită atitudinii ei copilăroase.
Nu-i seamănă lui,
Mai că nu-mi seamănă nici mie.
Îți e leită ție, suflet și trup,
Cu aceeași minte zglobie.
N-ai să afli niciodată
Ce a produs iubirea noastră.
Dar dacă ne vezi, de-acol' de sus,
Veghează , te rog, asupra noastră.
