Vestea

31 7 3
                                    

A doua zi m-am trezit la 06:49 și m-am îmbrăcat repede într-o bluza neagră și niște jeansi. Milly, pisica mea tot se alinta la picioarele mele.

-Nu acum, Milly. Nu am timp.

Milly m-a privit cu tristețe. I-am pus un pachetel cu mâncare în bolul ei și  a plecat spre bucatarie.

-Neata, iubire!ma salută mami.

-Hei... Ăăă, eu nu mănânc.

-Dar esti sleita de puteri! Eu nu vad?!

-Mamă, liceul  e foarte departe! Imi i-a 30 de minute sa ajung acolo!!

Mama dădu din umeri.

-Ok. Dar ai grija de tine!

-Bine. Pa , mami.

Am ieșit din casa. Imi era într-adevăr foame. Cineva alerga în urma mea. M-am intors și am văzut-o pe Ayra. Cea mai bună prietenă a mea .

-Heiiiii! Nu te-am văzut de o lună!imi sare Ayra în brațe.

-Nici eu. Iti duceam dorul!îi zâmbesc eu. Să mergem!

➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖➖

E deja ora 18:26. M-am pornit spre casa. A fost o zi luuunga. .
Deodată cineva imi trimite un mesaj. Era tata. Am citit în grabă mesajul.

Ochii au început a lacrima de bucurie, era o veste bombă: tata mi-a cumpărat bilete în Koreea, să-mi fac al doilea an de liceu!!!!

Am fugit spre casa să-i  dau vestea mamei. Eram in culmea fericirii. Uitasem de absolut totul. Viața mea urma să se schimbe radical...

PrieteniaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum