Trupul îmi freamătă sub o teamă nebună
Ochii îmi clatină lacrimi invizibile
Ceva în pieptul meu se zbate asurzitor
E întuneric și noapte în gânduri.
Și–afară o ploaie sălbatică
m-omoară cu-n zbucium grețos
Întunecă inima și gândul,
Și-adaugă zâmbet tânguitor.
Tremură, tremură, tremură
gânduri și vieți într-o lume morbidă
sigur că-i noapte, o noapte avidă
de vieți, de jocuri, de doruri...
E întuneric în noapte și-n gânduri...
