Cap. 13

367 32 0
                                    

Pov. Azul

   Uh... acum chiar mă îngrijorez... Damien e plecat de dimineață. Mi-a spus că merge să vâneze animale pentru că nu mai vrea să-mi ia din sânge.
    Dacă i se întâmplă ceva nu-l mai las sa vâneze animale... O să-l las să-mi ia oricum din sânge. Aș face orice pentru el la fel cum ar face el.
    Mă dau jos din pat cu pătura pe umeri și mă duc în fața ușii de la intrare. Mă așez în fund lipit cu spatele de perete și-l aștept.

- Sper că ești bine Damien șoptesc și închid ochii din cauza somnului

După ceva timp

   Mă trezesc in patul meu și al lui Damien. Cum am ajuns aici? Pot să pun pariu că adormisem în fața ușii. Sau a fost un vis?
   Mă ridic repede din pat dar ma împiedic de pătura și cad pe jos făcând un sunet mare la impactul cu podeaua.
    Aud ușa deschizându- se brusc și ridic privirea, era Damien care când mă vede fuge spre mine și mă ia în brațe.

- Ești bine? Te-ai lovit?

Nu-i răspund la întrebare dar în schimb îl i-au strâns în brațe și-mi afund capul la pieptul lui. Acesta își lăsă bărbia pe creștetul capului meu și ma mângâie pe spate.

- Totul e bine Azul! Mă sărută pe frunte Nu trebuie sa te sperii... îmi zâmbește cald

- Te iubesc!

- Și eu, din toată inima! Îmi spune cu o voce blândă

My idol is a vampireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum