M-am uitat nedumerită la camera alba. Totul era gol înafara de un buchet de flori. Păreau a fi zambilele, erau un pic ofilite. Îmi plăceau cum arătau.
M-am ridicat în picioare. Și m-am uitat in prejur. Părea să fie o camera de spital. Am deschis ușa pe hol mergeau niste asistente le-am întrebat unde mă aflu.
- A te-ai trezit dragă! Asistenta mă îmbrățișă
- Mdaaa..? Va cunosc cumva?
- Nu mă mai tii minte? Sunt mătușa Amy!
- Nu chiar.
- Vai cred că ai amnezie...
- Amnezie?
- Trebuie să o anunț pe mama ta.
- Dar... Cat am stat aici?
- Deci daca aveai 17 ani și acum ai 18... 1 an și 6 luni.
-Ce!?
- Da... Din păcate nu ai dat bacalaureatul... Dar profesori au înțeles. Va trebui sa recuperezi un an întreg de școală, bine că o vei face acasă. Cat ai fost plecata tatăl tău a câștigat loteria și acum sunteți bogați.
Au avut destui bani sa îți plătească tratamentul.
Am rămas muta, nu știam cum nu îmi aminteam toate astea.
Cand am ajuns acasă am fost întâmpinată de o pisica frumoasa, părea a fi rasa Maine Coon. Era atât de pufoasa, apoi am văzut si un pui de cățel, mi se părea că este un Ciobănesc Australian.
O femeie bruneta mă îmbrățișă.
- An sfârșit, îmi pare rău că ziua ta a fost ieri dar o putem sărbători și azi!
- Da sigur! Aveam impresia că această femeie este mama mea, părea destul de prietenoasă.
- Cum îi cheamă?
- Puiul a fost cadou de ziua ta de ieri. Chiar de nu îl puteai vedea. Nu are un nume încă.
- Este cumva băiat?
- Da... Îți plăceau mult animalele voiai sa devii veterinar.
- Parca țin minte asta. Îmi amintesc cum îmbrățișam un pui mic de pisica.
Blănița îi era pufoasa și gri.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
- Numele lui este Pebble?
- Da ți-ai amintit!
Mi-am îndreptat privirea spre puiul de Ciobanesc Australian.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
