Prima țigara

5 2 0
                                    

Când ajungi să mori de disperare cum o facea Chris, ajungi să nu mai știi ce e cu tine. După ce a stat 3 luni în acel liceu, Chris s-a schimbat radical, a început să vorbeasca din ce în ce mai urât, să fie mai agresiv, deși în vară, el era un adolescent normal, fără probleme de comportament. Până și el credea că timpul schimbă oamenii, dar nici în halul ăsta. Se îmbrăca obscur, în negru, cu hanorace lungi, ca ultimii rap-eri. La un moment dat, când trecea prin fața liceului cu înca un prieten, Adrian îl chema, l-a întrebat:
-Ce faci frate, dai pe la prima ora? zise Adrian
-Nu știu mă, tu ce ora ai? întrebase Chris
-Româna dar nu ma duc, haide să ți arat ceva șmecher printre blocuri. zise Adrian schițând un zambet larg
-Bine frate hai sa mergem. Zise Chris
Situația lui Chris nu era tocmai bună la școală dar totuși facea absențe in continuare...
Ajunși la o scară de bloc, Adrian scoate din buzunarul de la vestă un pachet de țigari Marlboro, pe care scria "Degeaba zici nu dacă nu încerci" și mi-a zis:
-Coaie, azi e ziua ta norocoasă, dau o țigară pe degeaba. zise Adrian
-Ce-ai bă, ești nebun? Mie mi-ai gândit să-mi dai. zise Chris cu un ton ridicat
-Da haide bă, că n-are nimic, e o țigară, fumeaz-o și dacă nu-ți place nu mai fumezi în viața ta. zise Adrian întingându-i țigara
Chris nu mai fumase până atunci, dar de data asta a vrut să pară și el "cool" și a tras un fum, după fumul ăla a tușit vreo 10 minute în continuu, și nu i-a mai trebuit.
După două zile, într-o sâmbătă se juca cu prietenii lui fotbal, Chris de când venise era certat cu unul dintre ei. În timp ce Chris se juca și "prietenul" cu care s-a certat statea pe tușă a început să râdă de gafele pe care Chris le făcea:
-Haha, fraiere, vezi ca fuge mingea de tine bă. zise el amuzat
Chris a trecut cu vederea, îl cam durea în pu*ă de ce zicea lumea dar el devenise enervant.
-Bă Chris, aduc o cheie de 16 să mai reglăm și noi piciorul ăla, nu de alta dar șutezi cam șui. zise tot el amuzat
A doua oară Chris a trecut cu vederea, îl lăsa în pace, se focusa mai mult pe joc. Dar când urma să intre și el în teren, acest "prieten" s-a înghiontit în Chris.
-Ce vrei mă până la urmă? Ce te doare? îl întreabă Chris cu un ton răstit
-Da' ce mă, n-are voie omu să vorbească? zise "prietenul" cu același ton
Chris nu i-a mai raspuns de data asta și s-a întors la meci, nu de frica lui, dar nu voia sa agraveze situația. Dar când Chris s-a întors ăla a zis:
-Așa câine, întoarce-te unde ți-e locul..
Când Chris a auzit nu s-a putut abține din nervii pe care îi avea și s-a dus la el pregatit să-l lovească zicându-i:
-Ce ai mă???? zise Chris foarte rastit
-Da' nu iti zic bine când te numesc câine? zis ăla râzând
În acel moment, Chris l-a lovit pe Ionuț că așa îl chema, în abdomen cu pumnul, nu s-a putut controla, însă el nu a ripostat spre mirarea lui Chris. Ceea ce ia dat de gândit...
Mai spre seară, Chris confiscase o sticla de bere din frigider și s-a dus în gradină ca să nu îl vadă nimeni și a căzut pe gânduri...
-Oare e bine cum am ajuns? M-am tot gândit la pumnul ăla pe care i l-am dat lui Ionuț, și sincer să fiu nu mi-a parut deloc rău, ba chiar, m-am simțit bine...
Și de aici începe să apară dependența de alcool, și dispariția anxietății...

To be continued....

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 26, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Greșeala PenalăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum