Era o zi ca toate zilele în care un băiat cu capul plin de smoală se plimba prin pădure.(Era o glumă, Capul lui e plin de nutella , dar mă rog) .
Dintr-o dată este aruncat pe jos şi se uită spre ' acel ceva'.
Acel Ceva : Oh Doamne! JEFF THE KILLER ! Nu pot să cred că te-am găsit.Te Iubesc ,besc ,besc.Eşti aşa de dulce.Putem fii împreună şi să avem copii ,trăind într-o casă de turtă dulce , care e pe curcubee , călărind UnicorniDePufarine care sunt defapt Ponei. (Nu mă omorî Miha . 0-0 )
Jeff:..Ce zici de.....NU! *introduce cuţitul în capul ei* Merita o moarte mai cruntă.