Prolog

362 25 0
                                    


Pe patul meu rece, din camera albă cu pereți simpli ce mă deprimă, vă scriu această istorisire despre iubirea vieții mele. V-aș fi spus mai multe, aș fi început cu începutul, dar paginile jurnalului în care vă scriu sunt limitate, acum aflându-mă chiar la finalul lui, iar femeile astea rele nu vor să îmi aducă altul. Nu știu ce caut aici, dar nu pot ieși. 

Ușa este încuiată.

Aștept momentul în care o să mă reîntâlnesca cu Eva.

De la capăt Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum