Vis sau cosmar?

2. Razbunarea

Nu aveam curaj sa ma uit in spate. Eram sigura ca toti radeau de mine. Taylor nu se putea abtine? Nici macar in prima zi de scoala? In plus, nu inteleg de ce a facut asta. Nu i-am zis nimic,n-am facut nimic.... A! Ba stiu de ce a facut-o. Pentru ca este un MONSTRU dat cu prea mult rimel.

Cand am ajuns acasa am incercat sa trec neobservata. Urasc sa ma vada mama asa. Si eram aproape sa ajung in camera. Cand....

- Deci Cat, cum a mers in prima zi?

Ce noroc am avut! Nu era nici mama , nici tata. Era Ray. Dar tot n-aveam chef sa vorbesc cu nimeni.

-Bine,am raspuns eu incercand sa nu plang.

-Ok, zi ce-ai patit.

-Despre ce vorbesti? N-am nimic...

-Da ,sigur... Ai uitat ca sunt fratele tau? Acum zi-mi ce s-a intamlat.

Chiar daca era un pacalici, Ray avea momentele lui. N-am avut de ales. Daca nu-i spuneam, aveam de-a face cu mama si tata,iar ei n-ar fi facut nimic. Poate doar niste briose cu ciocolata.... Dar eu vroiam sa ma razbun,si cu cine sa discut daca nu cu "regele farselor".

Dupa ce i-am povestit , m-a intrebat:

-Si ... ce-ai de gand sa faci?

-Vreau sa ma razbun!

-Perfect! Ai venit la cine trebuie!

-Dar n-am veni la tine....

-Ei.. Detalii detalii. Deci , care-i planul ?

- Speram sa ai tu vreo idee...

- N-am o idee... Am 10 idei!

Ray mi-a spus fiecare idee. Unele erau cam exagerate: s-o aruncam de pe stanca, desi nu suna prea rau ( pacat ca n-avem stanci), dar una dintre ele era geniala. Tot nu-mi vine sa cred ca dupa 16 ani Ray face o farsa cu mine, si nu mie. Cred ca asta-i cel mai frumos moment frate-sora. Dar cel mai incredibil lucru era ca, dupa 14 ani de belele si farse, eu i-o plateam lui Taylor. Ma rog , am mai facut farse... dar niciuna nu se compara cu asta!

Am inceput sa facem un plan.

- Ok, deci avem nevoie de: hartie igienica, miere si de precizie.

- Avem,avem si..... sper sa avem .

Planul avea sa fie perfect!

-Ray, Caty! La masa! striga mama.

Dupa ce-am mancat mi-am luat pijamalele si m-am bagat in pat. Nu puteam dormi. Abia asteptam ziua de maine: ziua razbunarii .

Pana la urma am reusit sa adorm. Si ce bine am dormit! Cand te gandesti la razbunare parca ai un somn mai linistit.

M-am imbracat si m-am dus in bucatarie. Ray citea un bilet. Era de la mama si tata.

Cat si Ray,

A trebuit sa plecam la munca mai devreme.A aparut o urgenta la spital.Venim la 15:30. Caty, ai clatite cu Finetti pe masa iar Ray are sandvisuri cu branza in cuptor. Succes la scoala si aveti grija de voi.

Cu dragoste,

mama si tata.

Pai cand esti chirurg trebuie sa-ti faci datoria. Dar e mai bine ca au plecat . Asa eu si Ray puteam planifica in detaliu planul. Parintii nostri nu prea sunt de acord cu farsele.

- ...si totul se va intampla in a doua pauza, a zis Ray.

Dupa ce am mancat, mi-am luat geanta si am plecat la liceu.

Timpul a trecut repede,iar a doua pauza a venit . Totul era pregatit. Mai lipsea doar vrajitoarea,adica victima.

Care-i planul? Pai , e format din 4 pasi simpli:

Pasul 1: Taylor va deschide dulapul.

Pasul 2: Ray a amplasat un dispozitiv de aruncat miere. Taylor va fi lipicioasa.

Pasul 3: Se va agita iar un sul de hartie igienica îi va cade in fata .

Pasul 4 : Îi va aparea in fata un carton cu mesajul :

" Razbunarea e dulce... ca mierea "

Abia asteptam. Cand clopotelul a sunat holul a inceput sa se aglomereze. Ray venise langa mine.

-Esti gata surioara?intreba el.

-Aha, am spus eu.

Inima imi batea incredibil de repede. Era momentul .Taylor aparuse pe hol cu paiatele ei.

Cand a deschis dulapul... Surpriza! Nu se-ntamplase nimic.

-Parca ai spus ca ai pregatit tot! am zis eu.

-Am pregatit! N-ai spus ca e dulapul 25 E?

- Nu! Am zis 25 D!

-Ups! Ma intreb cine-a incasat-o...

Apoi am auzit un tipat. Era Anne! Ea a incasat-o!

-Bun, cine-a facut-o? Intreba directorul.

N-aveam de ales. Trebuia sa spun adevarul.

-Eu am fost! a spus o voce.

Era Ray. Nu-mi vine sa cred ca a luat pedeapsa in locul meu.

-Presupun ca sii ce urmeaza...,spuse directorul.

-Da , domnule....

- Trei saptamani de pedeapsa!

-Domnule, e o pedeapsa prea mica! a zis Anne.

-Eu decid daca e mica sau mare pedeapsa, domnisoara Smith, a zis directorul.

Furioasa, Anne a plecat inspre baie. Am urmat-o.

-Anne, stai! am strigat.

-Ce vrei, Cat?

-Imi pare rau! N-am vrut ....

-Deci si tu ai contribuit la asta? Ce fel de prietena esti, Catherine?

-Farsa trebuia sa fie pentru Taylor! Dar Ray a incurcat dulapurile. Scuze...

-E atat de ... de jenant, Cat! Toti vor rade de mine!

-Si impreuna îi vom pocni pe toti. Acum hai ,sa te duc acasa sa te schimbi .

-Ok .

Macar acum Anne era mai putin furioasa.

Sper sa va placa. Deocamdata voi posta regulat, dar se poate sa mai intarzii cu povestea. Pana atunci... Enjoy. :)