Wyat se indrepta inapoi, alene spre castel.Trebuia sa-si aminteasca ceva important, dar influenta ei asupra lui era prea mare.Ce conta daca intarsia putin la orice ar fi trebuit sa faca?Era abia miezul zilei, iar padurea parea mult mai imbietoare azi.Se simtea…diferit.Oare simtise si ea legatura dintre ei? Se intinse pe iarba proaspata langa o tufa de mure si inchise ochii adormind.
Se trezi cand soarele apunea deja. Culorile apusului umpleau padurea deasa, iar pe cer cele mai indraznete stele isi aratau deja fata.Era luna plina.Se grabi la castel, unde il intampina confidenta sa, Greer.
Greer era preitena sa din copilarie.Ea ii dadea sfaturi si cateodata il mai ajuta cand tristetea si vina puneau stapanire pe judecata sa.Era frumoasa, bruneta cu ochi caprui, cu parul lung si ochii mari. Cand era mic avea o pasiune pentru ea, insa acum….acum el avea pe altcineva in minte!Greer era cea in care avea cea mai mare incredere.Fara ea si fara sfaturile ei, nu s-ar fi putut descurca dupa moartea paintilor sai.
-Majestatae, unde ati fost!V-am cautat prin tot palatal!Ati uitat de intalnire?Cum ramane cu banchetul?Sunteti in regula?Unde v-ati murdarit?Ce-ati..?
-Greer, Greer, Greer!Mereu atat de ingrijorata!Am dormit afara!Stii ce zi e azi!, spuse el intristandu-se.
-Oh…, excalama Greer plecandu-si capul.Eu….am uitat!
-Acum, ce intalnie si ce banchet?, intreba Wyat eluandu-si atitudinea rece.
-Intalniea conducatorilor Wondering Souls si banchetul care sarbatoreste o decada de la incoronarea dumneavoastra!
-Am uitat!Trebuie sa ma pregatesc!Trimite-mi de mancare in camera!, spuse printul si disparu cu super-viteza in camera sa.
Imbraca o camasa alba si un costum cu insemnul Palatului Lunii cusut pe sacou. Vulturul cu aripile desfacute brodat cu ata albastra sarea in ochi imediat si asa si trebuia.Asatazi trebuia neaaparat sa iasa in evidenta tinand cont ca isi va anunta logodna.Isi gasise Kendred Soul.De ce nu ar trebui sa o faca a lui?
O bataie in usa ii intrerupse gandurile.O hranitoare deschise usa timid si ceru permisiunea sa intre.Ii facu semn cu capul sa intre.Se apropie de ea.Nu-si daduse seama ca ii e foame pana la vederea gatului ei prin care pulsa sangele atat de vital pentru amandoi.Nici o urma pe micutul gat alb ca laptele.Era clar noua.Isi lasa coltii la iveala atragand un mic suspin din partea ei.Zambi usor si musca usor, fara sa povoace mai multa durere decat necesara.Lua din lichidul vital cat sa o lase sa ajunga pe picioare pana in camera Hranitorilor.
Merse in camera de conferinte unde era deja asteptat.Isi puse masca rece si indiferenta si intra.Il asteptau Alpha Suprem, Sabatul Conducator, Capetenia de Sud si un reprezentant al creaturilor mai slabe.Un goblin probabil sa fi fost ultimul?Nu-I interesa.Capetenia de sud era tinta lui momentan.Saluta politicos si-si ocupa locul la masa ovala din mijlocul camerei fara ferestre.
-Vreau sa va urez bun-venit la prima intalnire gazduita de mine in Palatul Lunii!, spuse Wyatt fara a sta in picioare.In primul rand, problemele mai importante: un trimis de-al meu pe teritoriul lui Alpha Suprem nu s-a mai intors.
-Ne acuzati?!, izbucni Alpha rosu de furie.Cum indraznesti, sugator de sange?!Cum iti permiti….
Se trezi lipit de perete si cu o mana in pieptul sau atingandu-I inima.Fata I se schimonosi de duere si de spaima.Wyatt nu parea sa faca vre-un efort, ba chiar plictisit.
-Nu acuzam varcolacii de nimic, INSA daca insistati, putem sa o facem.Asta a fost prima greseala.A doua greseala: nu jigni conducatorul vampirilor in propriul palat.La a treia greseala, iti voi scoate inima din piept!Acum nu ma minti:unde este trimisul meu?, spuse Wyatt cu raceala in glas.Ura sa ia masuri de genul asta si nu facea nimic din toate astea cu placere, dar nu poate risca izbucnirea furieie unui varcoloac in timpul unei nopti cu luna plina in palat.
