3.

3 0 0
                                    


A inceput sa iasa tot mai des cu noi. Era ciudat dar imi placea. Cu Denis nu prea mai vorbeam, am inceput sa ma concentrez pe bunul lui prieten Axel, dar el nu stia asta. Sincer nici eu nu voiam sa stiu. Stateam pe margine pe telefon in timp ce altii era impartiti in diferite locuri ale terenului de fotbal. Baietii se jucau bineinteles. Si fetele se mai jucau dar nu eram asa bune. Axel era afara, se juca si el. Cand a luat o pauza a venit si s-a pus langa mine. Am inceput sa vorbim dar eu continuam sa ma uit in telefon. Se uita si el. Nu imi place cand se uita cineva la mine in telefon dar erau doar postari de pe Instagram. Era foarte aproape de mine. Mi-a luat mana si a inceput sa se joace cu ea.


In acel moment mi-am amintit de micul eu moment cu Sky. Eram la o terasa si eu eram suparata pe el si orice facea nu il prea bagam in seama. Eram eu, el is Brian si stateam si povesteam. In timp ce Brian nu mai stiu ce povestea, Sky si-a apropiat usor mana de a mea si mi-a cuprins-o fin. In acel moment lumea mea s-a oprit si nici nu mai puteam auzi ce vorbeste Brian. Parca eram surda cu acte in regula. Tot ce simteam era mana lui in mana mea si fiorii jucandu-se prin tot corpul meu. Mainile noastre au stat impreuna cateva minute doar. Acele minute pentru mine au fost atat de lungi dar parca totusi scurte. Oh Sky..mi-a luat ceva sa te uit..


Dupa ce s-a jucat putin cu ea, mi-a luat mana si si-a impletit-o cu a lui si statea lipit de mine asa ca mi-am asezat capul pe umarul lui in timp ce ne uitam amandoi atenti la ce navigam pe internet. Am stat asa ceva vreme si se simtea asa bine. Ma simteam in siguranta in prezenta lui desi nu il stiam asa bine. Simteam ca incep sa il plac si nu era deloc bine.


Pe langa toate astea adoram viata in Massena. Iesiri noaptea, petrecut pana dimineata, povesti nemuritoare, pur si implu ma distram in continuu. Axel nu mai prea venea in Massena pentru ca avea destul de mult de lucru si el cum locuia undeva putin mai departe de centru, era totodata mai departe de acest loc si atunci nu prea avea sens sa vina plus ca nu prea avea cu ce. Asa ca am inceput sa nu ne mai prea vedem da vorbeam non-stop. Nici eu nu inteleg cum aveam de vorbit. Singurul cu care vorbeam foarte mult despre multe chestii asa random era Sky. Cu el schimbam mult subiectul asa random da tot il discutam. Sky era special si nimeni nu il putea inlocui niciodata. Dar nu am zis ca nimeni nu poate fi mai bun.


In urmatoarea zi eram la Chelsea la cafea alaturi de ea si Dylan. Muzica era la maxim si noi cantam si ne distram. Cantam, ne distram, fumam, nicio treaba. Asta imi placea atat de mult in Massena. Te simteai liber. Nu conta ce faci si unde si cu cine. Te simteai la locul tau. Nu dupa mult timp ne-a sunat Grace sa mergem cu jeep-urile prin padure. Zis si facut. Ne-am urcat in masina lui Dylan si am plecat. Am mers la locul nostru din totdeauna. Adica de cand l-am descoperit. Este un luminis  foarte dragut, ascuns de padure. Locul perfect pentru noi. Acolo eram doar noi, lumea era cu totu altceva. Mergeam cu hamacele, muzica, ne distram. Muzica era mereu prezenta oricum. Muzica era mereu prezenta unde eram si eu. Muzica e viata mea. Mereu ascult muzica, fac playlist-uri, ascult mereu si mereu. O fac chiar in acest moment. Nu ma pot satura niciodata de ea si nici nu am in plan sa o fac. Dupa ce ne-am petrecut dupa masa in padure ne hotaram sa iesim afara. Coboram la Chelsea apoi mergem afara. Odata ajunsi ne salutam cu majoritatea cum facem mereu apoi ne asezam. Nici urma de Axel. Mi-a zis ca azi nu vine dar ma gandeam ca totusi..

Au trecut cateva zile si Axel nu isi facea aparitia, voiam sa il vad, dar incercam sa ma abtin. Mai aveam o luna de vacanta si apoi inapoi la "distractie". Ziua mea de nastere a aparut in calendar si imi imaginam ca este o zi ca oricare alta. Dupa ce ceasul a batut ora 12, am primit apeluri si mesaje de la prietenii mei dragi care au fost pe faza si care stiau ca ma voi bucura. Am stat sa raspund vreo ora apoi am zis ca ma pun si eu sa dorm. Dimineata m-am trezit. Eram destul de somnoroasa. M-am dus la baie, mi-am facut rutina apoi am revenit in camera la telefon. Bunica, bunicul, matusa, Brian, Dylan, Grace, mama, Sky, verisorul meu, Denis...stai, Sky? Deschid mesajul de la Sky. 

"La multi ani Vanesselaaaa!!" urmate de 3 inimi rosii.


Urasc sa imi spuna asa si stie asta. O stie pentru ca e singurul care imi zice asta si est esingurul motiv pentru care ii dau voie sa o faca. Pentru ca este singurul care imi zice Vanessela, iar eu is singura care ii zice Skies. Probabil ca a stat sa invete pana tarziu apoi cand a terminat mi-a scris. Ce dragut din partea lui. I-am raspuns cu un multumesc si niste inimi rosii. Mi-am inceput ziua asa bine. Nici urma de Axel. Cred ca lucra. In fine.


M-am dus jos la parintii mei sa le spun ca m-am trezit cand dintr-o data vad colorat. O gramada de confetti erau in aer si mi se canta "la multi ani". Era Dylan cu un "tort" de McDonald's, Chelsea, Grace si Kate. Am ramas intr-o surpriza toatala. M-am dus si i-am imbratisat si le-am multumit enorm. Eram asa fericita. Am urcat inapoi sa ma schimb apoi i-am invitat si pe ei. Am pus muzica la maxim bineinteles, povesteam, radeam, am mancat, mi-am devorat tortul, apoi am mers in oras la o terasa unde ne-am distrat super tare.


Stateam alaturi de prietenii mei si radeam cand primesc un mesaj..


"La multi ani draga sa cresti mare !" urmata de inimi si pupici rosii

"Te pup" - Axel

I-am multumit cu un zambet imens pe buze.

Nu a uitat. Oh..

Hidden.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum