Dragoste adevarata

Întâlnirea

Ellie se trezește cu soneria insiatentă a telefonului.E abia 07:00.
-Nu-mi vine sa cred ca încă n-am dezactivat soneria asta!Măcar să am și eu un week-end liniștit fără să mă trezesc la 07:00.
-Ellie,ce faci,nu te trezești?
-Mamă,e week-end.Mai lasă-mă să dorm macăr până la 09:00.
-Daca tot ești trează du-te și tu și fă cunparaturiile.
-Dar mai vreau să dorm!
-Lasă dormitul și vino sa iei lista de cumpărături.Aici ai tot ce trebuie sa cumperi.
-Of,bine.Poate mai reușesc sa dorm după ce mă întorc.
-Dar nu mai sta atat de mult si du-te.
-Bine,bine.Stai sa ma îmbrac si să mă duc la baie și sunt gata.
Dupa 15 minute:
-Ești gata?
-Da.
-Atunci du-te.Si daca te întâlnești cu vecinii noi,să îi saluți te rog.Așa te-am educat,să fii respectuoasă.
-Bine,mamă.
Dintr-o dată,Ellie a devenit tot mai curioasă și a întrebat-o pe mama ei despre baiatul nou.
-Mamă,sunt curioasă.Familia nouă care s-a mutat are un baiat?
-Da.Și mai e și o fată pe lângă acel băiat.
-Ok.Pa!
-Stai așa...de ce mă întrebi de el?acum nu e timpul pentru băieți,Ellie!
-Eram doar curioasă.L-am vazut și m-am gandit ca e de vârsta mea.Nu știam că are o soră.
-Lasă baietii,Ellie!Acum du-te la magazin și mai vorbim noi!
-Bine,mă duc.
Când a ieșit din casă,a văzut baiatul pe care spera să-l vadă.Era emoționată și nu știa ce să facă.
-Bună,eu sunt Alex.M-am mutat aici cu familia mea ieri.
-Bună.
-Sper să ne înțelegem bine.Mama ta e foarte prietenoasă și tatăl tau.
-Da,așa sunt ei...
-Nu ești prea vorbăreață,nu-i așa?
-Da..Sunt doar timidă.
-Bine...Ne mai vedem noi.Pa!
-Pa..și bine ai venit în cartier!
Ellie's POV:
Normal ca nu mi-a răspuns și că abia am scos 2 cuvinte pe gură..Așa sunt eu mereu...Poate o să îndrept situația si nu o să mai fiu atât de rușinoasă.
Alexander's Pov:
E chiar draguță.Dar prea timidă.Cred ca o să fim doar prieteni.Se vede ca nu e prea sociabilă...
Dupa 1 oră:
-Însfârșit am terminat cumpărăturiile.Mama are o lista interminabilă de cumpărături.Măcar sunt rapidă și nu am stat mult.
Cand Ellie era aproape sa ajungă acasă a început ploaia.Era foarte frig și ea voia să ajungă în casă la căldură.Ellie a zărit o baltă mare de noroi.Se gândea în mintea ei:
Asta nu e vreo poveste de dragoste în care eu mai am puțin și cad dar mă salvează prințul fermecător.Sunt doar o copilă timidă care nu este observată de baieți.
Și chiar când nu se aștepta,fiind în grabă,alunecă.Dar Alex o vede și o prinde imediat,înainte să cadă pe jos.
Ei încă nu-i vină să creadă că el a prins-o.Ellie crede ca asta se întâmplă doar în filme.
-Wow.Nu-mi vine să cred.
-O să o iau ca pe un mulțumesc.
-Aaa,scuze.Mulțumesc...Ești chiar simpatic.Am crezut că ești un bad boy.
-Așa par?încă nu m-ai cunoscut.Sunt sarcastic si prietenos.
-Bine de știut.
-Să ai grijă.Nu o să fiu mereu aici să te salvez.
-Bine.O să am grijă.
-Văd că chiar vorbești.Data trecută când te-am văzut erai tăcută.
-Știu.Nu sunt mereu așa.Era dimineața si abia m-am dat jos din pat doar ca să fac cumpărăturiile pentru mama mea.
-Și a mea mă trimite după cumparături.Dar nu atât de devreme.
-Haha.
-Ai un râs draguț.
-Mi-a făcut plăcere să vorbim.Dar trebuie să plec.Acum trebuie sa ma duc la masă.Pa!Ne mai vedem!
-Si mie mi-a facut plăcere.Ne mai vedem!
Doamne ce sentiment am.El a apărut la timpul potrivit.Mulțumesc Doamne!
Ellie a intrat în casă,udă de la ploaie și emoționată.
-Ce-ai făcut?
-M-am udat.Mă duc să mă schimb.
-Bine.Vezi să nu răcești.
-Bine mamă.
-Ai luat tot?
-Da.
-Hai du-te și schimbă-te.
Ellie a intrat cu entuziasm în camera ei.Se gândea la Alex.După ce s-a schimbat s-a dus să mănânce cu parintii ei.Nu-și putea luat mintea de la Alex.