Stapanul,DAMIAN🔞(Finalizată)

22°

-Unde pula mea ai fost? ma prinde de haina.

-Ai trecut si tu acum la vorbe de pustan?

-Asculta-ma, nu ma enerva ca sterg podeaua asta cu tine. zice el cu o privire de parca urmeaza sa ma omoare.

-Hai sa o vad si pe asta... spun eu indiferenta si imi dau ochii peste cap.

Ma trage pana in biroul lui si ma arunca pe masa. Se urca peste mine si o furtuna de pumni ma loveste si in cateva secunde vad negru in fata ochilor.

Ma trezesc intr-un salon alb de spital. Nimeni nu era cu mine in salon, nimeni nu ma astepta, pentru ca nimanui nu-i pasa. Aveam un raftulet langa mine si am inceput sa caut o oglinda. Am gasit si cand m-am vazut, m-am speriat... aveam ochii vineti si buza sparta, arcada sparta... mi-am atins usor obrazul si ma durea foarte tare. Mi-am dat seama ca nu e de joaca cu Carol, este un animal fara mila, pe care nu cred ca o sa-l duc asa usor de nas... Dupa cateva minute ma hotarasc sa apas butonul pentru a chema o asistenta. In locul asistentei vine Carol care imi sopteste repede "Ai grija!", apoi se aseaza langa mine pe pat si ma ia de mana, dupa cateva secunde vine si doctorita.

-Ok, buna seara domnisoara Julieta, cum va simtiti?

-Ma doare putin fata, zic si Carol ma strange de mana, dar sunt bine... sunt bine... zic eu speriata.

-Dar, cum s-a intampat, v-a batut cineva sau cum v-ati lovit? ma intreaba ea si eu ma uit speriata la Carol.

-Nu, faceam curat pe rafturi cand de o data o cutie cu gantere mi-a cazut direct in fata.

-Ok, pai... daca nu va doare asa rau... va vom externa si va las aici o retata cu ce crema pe care trebuie sa o cumparati, doar va dati cu ea dimineata si seara si maxim intr-o saptamana o sa aratati din nou normal, ok?

-Semne o sa am? zic si Carol ma strange tare de mana.

-Nu, stati linistita...

Dupa cateva minute in care am mai stat de vorba am plecat cu doctorita, ne-am urcat in masina si am plecat. Nu mai aveam curaj sa zic nimic, inima imi batea foarte tare si tot ce aveam curaj sa fac este sa privesc pe geam de parca totul era ok, insa lacrimi imi mai cadeau, pe care le stergeam repede subtil cu mana. Dupa cateva minute Carol a oprit sa-mi cumpete crema, apoi am continuat drumul, nici nu stiam unde mergem si ce urmeaza, dar imi era frica. Carol rupe tacerea zicand:

-Sa stii ca vreo 3 zile o sa stai la noi acasa. zice el si eu nu-i raspund, el isi tot muta privirea nervos ba la drum, ba la mine. Raspunde-n mortii ma-tii ca nu ai patit nimic la limba!

-Ok.

-Ok?! Ok ce?

-Ok o sa stau la tine. zic eu indiferenta.

-Ce, acum nu-ti mai place la mine acasa?

-Nu mi-a placut niciodata. zic eu incercand sa ma tin tare in fata lui.

-Mama... tu chiar ai tupeu, in alte circumstante am fi fost prieteni buni.

-Niciodata.

-De ce?

-Am alergie la posti.

-Ohoo.. zice razand. De-aia ti s-a umflat asa fata, e o reactie alergica? zice si ma ia de obraz si eu scap un scancet de durere. Aaa... te doare acolo, scuze... spune el ironic.

-Inceteaza, nu sunt batjocura si nu o sa iti mai permit niciodata sa te comporti asa cu mine!

-Si ce o sa faci?

-Vreau sa folosesc elementul surpriza.

-Bine, iti dau un avantaj. zice si imi face cu ochiul zambind.

Ajungem acasa in cateva minute si ma duc direct spre camera mea, insa pe hol ma intalnesc cu Thomas care aproape face infarct cand ma vede.

-Ce s-a intamplat?

-Intreaba pe animalul de frac-tu!

-Poftim? Ia vino cu mine.

Zice apoi ma ia de brat si ma taraste pana in sufragerie acolo unde Carol era, imi da drumul la brat si se napusteste cu o serie de pumni asupra lui, insa eu il trag.

Thomas -Uite, fata asta ma tine dupa ce ai mutilat-o, cand nu o sa mai fi cacat si o sa incepi sa fi si tu om?

Carol -Cand oamenii nu o sa mai aiba doar interese de la mine!

Thomas -Ok, cred ca esti cam cucu, ce vrea ea de la tine? Isi vrea viata inapoi? Isi vrea fata inapoi? Isi vrea libertatea inapoi?

Carol -Da! Tocmai de asta nu o plac, nu vrea sa fie langa mine.

Julieta -M-ai rapit!

Carol -Tu taci dracu ca-ti dau foc! Jur ca iti dau foc! Si tie, arata spre mine, si tie, arata spre Thomas, dau foc la tot!

Thomas -Hai, astept... Hai coaie! HAI! urla el. A stai, nu poti face asta pentru ca casa asta si banii sunt singurele lucruri pe care le ai! Stii ceva? zice si se intoarce spre mine. Du-te sa dormi, nu meriti sa asisti la certurile astea, odihneste-te.

Ma pupa pe obraz si apoi urc sa dorm, eram obosita, speriata, atunci era momentul sa privesc inelul si sa-mi imaginez clipa aia frumoasa cu Damian, cu iubirea mea, cu speranta mea, cu singurul motiv pentru care mai lupt sa traiesc, am inceput sa plang si in scurt timp am reusit sa adorm.

De dimineata m-a trezit o servitoare sa ma cheme la micul dejun. M-am dat cu crema pe rani, apoi am mers sa mananc. Am luat micul dejun cu Thomas si Carol. Ceva era ciudat, cat timp mancam Carol imi tot zambea. Dupa micul dejun Thomas a plecat la club si eu am ramas acasa cu Carol. M-am dus in sufragerie si m-am asezat pe canapea langa Carol. Ne uitam la televizor, pana cand eu am rupt tacerea: