Acest eveniment chiar mi-a marcat viata. Am dansat cat am putut si am tipat asa de tare cand cineva facea o dedicatie sau cand aparea o melodie cunoscuta incat urmatoarea zi nu mai aveam voce. Mai pe scurt toata lumea s-a distrat. Dar aveam o presimtire ca dirigu care evident ca era de religie a vrut sa se duca la DJ sa-i spuna sa puna alta melodie. Ce noroc am avut ca nu a facut-o. Sau cand un grup de vreo 6 copii ridicau si aruncau un copil in are si el era tot omul care intervenea. De ce? Niciun profesor nu facea asta. De ce naiba vroiai sa strici bachetul. A fost si muica populara, comerciala, manele evident, rock si cam atat. Aparea o manea si zici ca toata lumea se trezea din morti.
Bine dar acum suntem pe data de 8.08.2019 si banchetul a fost pe data de 23.05.2019 deci de cand a trecut banchetul, nu am mai vorbit cu mine. Sau cand am fost sa imi iau diploma de absolvire si m-am mai intalnit cu cativa colegi de clasa, nici nu m-au bagat in seama. Nu m-am simtit prost dar era un sentiment ciudat. E ca si cum esti intr-un loc cunoscut cu persoane cunoscute, dar nimeni nu te baga in seama, chir daca in perioada scolii tota lumea vorbea cu toata lumea.
YOU ARE READING
Amintiri din copilarie
Non-FictionChiar daca am 14 ani totusi am niste amintiri care inca mai traiesc in suflet. Tot ce am spus aici nu este spus in detaliu. Nu am povestit complet,dar sper sa va placa!
