Căsătorie Din Obligație

Capitolul 8

          Dimineata simt patul miscandu-se si imi dau seama ca James sa trezit. Ma rezum doar la al asculta ce face si nu îndrăznesc sa deschid ochi. Nu vreau sa merg nicaieri.

           — Merliah, trezeste-te, il aud ca vine langa mine si ma atince pe umar.

           — Chiar trebuie? Intreb si ma uit la el.

           — Da, presa ar trebui sa imi cunoasca sotia, nu?
 
          Ma ridic din pat ducandu-ma la baie facand un dus apoi continuand cu rutiza zilnica. Intru in dormitor in prosop mergand spre dressing sa imi caut ceva de imbracat. Ma imbrac cu rochie albastra cu o palma mai sus de genunchi, apoi ma duc la baie sa ma machiez si pieptan parul.  Ma incalt cu bascheti albi si ies din camera.

           Ma asez pe canapeaua neagra

          James ma astepta pe holul principal si am iesit din casa.

          In masina era o liniste mortala si doar muzica ce se auzea de la radio mai insesinina "momentul".

           La firma toti se uitau uimiti James si la mine, ma rog, ma mainile noastre împreunate. La el in birou totul era albastru, dar era un albastru acela pe care il vezi in filme cand arata biroul barbatului sexy inainte sa isi puna iubita pe birou si sa o dezbrace.

           Ma asez pe canapeaua neagra si ma uit la minunatul.meu sot ca deja e afundat in hartii.

           — Imi place, spune si ma incrunt, apoi isi ridica privirea spre mine. Cand ma privesti, imi place.

           — N-am ce face, incerc sa ma scuz si parca l-am vazut ranjind.

***

            — Parca ai spus ca mergem acasa, ii spun cand vad ca opreste in fata unui magazin.

            — Dupa ce dai o mica proba, spune si iesa din masina.

           Intram in cladire si primul lucru pe care il vad sunt rochiile de mireasa. Fac stanga împrejur sa plec, dar James ma opreste.

           — De ce m-ai adus aici?

           — Se pare ca rochia care ti-am ales-o nu ti-a placut, asa ca iti vei alege tu acum!

           — James, n-are rost. Nunta trecut, suntem casatoriti deja si oricum nu am starea necesar de a proba, ii spun si ma uit in jos. In noaptea aia nu eram constienta de ce facem si voiam sa scap cat mai repede de tot.

           — Acum m-ai este doar o rochie?

           — Nu James, nu era doar o rochie, rochia era frumoasa n-am ce spune, dar am zis ca am sa va dau bani pe ea.

           — Nu e vorba de bani, nici nu conteaza cat a fost. E despre.dor de ceea ce simti tu, imi spune si imi arata rochia pe care am purtat-o in ziua nuntii. Inca iti poti alege altceva daca vrei imi sopteste la ureche.

            — De ce? Zic cu vocea sparta cand o vad.

            — A intrebat mama de ea a doua zi dupa nunta. Voia sa o vada!

            — Si nu va observa ca e diferita?

            — Tot asta o vrei?

            — Tot asta, zic soptind si ma indrept spre ea sa o ating.

         Ajunsi acasa, pun rochia in dressing alaturi de costumul lui si ma duc in dormitor.

         — Cand ai dat comanda? Il intreb cu o retinere.

         — Dupa ce am vorbit cu mama. I-am spus ca e la curatat.

        Raspunde cu ochii in telefon, apoi iesa din dormitor. Ies si eu ca ma uit un pic prin casa si ajung in gradina. Ma asez pe balansoar si ma uit la stele. Cand s-a innoptat asa de repede?

        — Nu crezi e cam frig sa stai afara? Ma intreaba Marta cand vine langa mine.

        — Si vine iar Craciunul ce mare bucurie, fredonez in romana si radem amandoua. Nu e asa de frig. In Romania, in luna octombrie umbram cu geaca de iar ca era frig. Aici poti merge in cu ceva mai subtire. Nu imi este asa frig.

        — Ce ai cantat?

        — Ca este bucurie cand vine Craciunul!

        — Iti este dor de tara ta?

        — Nu prea. Dar ca sa vorbesc romana, da. De asta imi este dor! Si ca sa nu uit sa vorbesc, mai ascult piesele de acolo. Si injur de fiecare data in romana, zic si ea rade.

        — In engleza nu?

        — In engleza nu suna la fel. E diferit sa vorbesti ura in engleza, fata de romana. Suna si te simti mai bine. Te eliberezi de tot din doua sau trei cuvinte. Asa ca o sa ma auzit ca spus ceva intr-o alta limba cu sigurata am injurat!

         — Macar avetizezi inainte.

         — Profesorul meu de istorie, din Romania, mereu spunea ca daca mergem intr-o tara straina sa invatam intai injuraturile ca sa stim atunci cand ne injura sa putem reactiona.

         — Si tu ce ai facut?

         — Eram praf la vorbitul in engleza. Nu stiam sa leg nici doua cuvinte, desi intelegeam. Dar cu timpul fiind nevoita, am inceput sa vorbesc, mai prost gramatical apoi mai bine. Uneori uit ce trebuie sa spun si ma gandesc in romana sa fac traducere in engleza.

         — Asa sunteti toti? Ma intreaba amuzata

         — Nu stiu, eu sunt un specimen nedescoperit de lume. Am dubla personalitate, imi schimb starile destul de repede, sunt o ciudata pe scurt.

         — Esti o persoana normala, nu te cred ciudata.

         — Poate dumneavoastra nu, dar majoritatea da. Si ma simt bine sa fiu o ciudata. Sunt diferita, mai speciala si cu chestia asta ma mandresc. A fost o perioada in care am incercat sa ma schimb si le fac pe plac celor din jurul meu, dar a fost pentru cateva zile. Pentru oricat ai incerca sa le faci pe plac celor din jurul tau ca sa te accepte, tot nu o vor face. M-am obisnuit si ales sa fiu in continuare diferita. E urat sa fii ca ceilalti, e ca intr-un film prost alb negru. Eu sunt aia colorata in mii de culori sa ies in evidenta.

          Termin de spus discursul despre cat bine e sa fii ciudat si ma uit la trandafirii din fata mea.

           — Ai o parere buna despre tine, imi spune si ma priveste mandra.

           — Da, pentru ca dea lungul anilor m-am luptata cu mine insumi sa ma descopar, sa ma inteleg, sa ma cunosc. Pentru ca daca nu te cunosti pe tine insuti, nimeni nu va incerca incerca sa o faca. Nimeni nu va sta sa te cunoasca sau cel putin, nu am mai cunoscut persoane, inafara de Jeremy, care sa o faca. Vin, profita si pleaca, spun si ma ridic de pe baloansoar. Cred ca am sa ma sa ma duc sa ma culc, noapte buna.

         Spun si imi ureaza si ea la fel. Intru in camera si ma prijin cu spatele de usa. Ma imbrac in pijamale si ies pe terasa punandu-ma pe scaunul de langa masuta.