~Wrong stalker~//Jackson//

13

Se pare că Chan nu ne-a urmărit, sigur are vreun plan stiu asta, în câteva ore vom ajunge în Seul, deja am am cumpărat o casă acum câteva zile, dar asta nu contează acum, Tara nici măcar nu ma mai privește regret să am țipat la ea ,eram plin de nervi și ca un prost i-am vărsat pe ea
-Stiu ca sunt un prost și imi pare rau, aveam nervi, imi pare așa de rau, Si-
-Nu mai continua, ai dreptate sunt doar o proasta care iti face tie probleme, las-o așa și mai bine fi atent la drum, imi spune rece, ma simt așa de prost , ochi îmi sunt la drum dar gândul în altă parte
-Sa stii ca, atunci când vom ajunge in Seul imi voi suna fratele pentru a veni să mă ia, spune Tara încă privind pe geam
-Asa nu veti fi în siguranță, spun eu încercând să i fac să renunțe la idee
-Inteleg ca nu ma iubesti dar te rog doar stai cu mine până când sunt sigur că vei fi în siguranță, spun eu
-Jackson nu e ca nu te iubesc.. Faza e ca vei avea prea multe probleme, și nu vreau sa patesti ceva, spune ea tristă
-Nu voi pati nimic, primit spun eu
-Noi nu... Of lasa, spune ea
Drumul a fost unu lung si tăcut, pana la urmă am. Ajuns la Casa pe care am cumpărat-o
-Wow Jackson, tu chiar nu a început face cu bani nu ?. Ma întreba ea sarcastica, eu zâmbesc apoi deschid ușa , după ce i-am arătat locul și toate cele, să dus în camera ei, am rămas singur in sufragerie, doar eu cu gândirile mele , Tara coboară jos asezându-se langa mine pe canapea
-Vreau sa ies afară, spune ea serioasa
-Atunci hai să mergem oriunde vrei tu, spun eu privind-o
-Singura, adaugă ea pe un ton rece, se ridică îndreptându-se spre  ușa
-Să ai grija! Îi spun înainte de a pleca

Perspectivă Tara:Ma îndreptat spre un parc acolo unde ma așez pe o bancă privind în gol, afara e racoare și ador când este așa, obișnuiam să ies în fiecare seara, dar de când cu prostia asta de răpire nici nu m-am mai gândit , am uitat de mine, nici de imi aduc aminte de lucruri faceam înainte, nici nu stiu ce simt pentru Jackson dar stiu ca daca ne-am fi cunoscut într-o altă situație totul ar fi fost mult mai bine pentru amândoi, dau să mă ridic dar o mașină se oprește în în fața mea presimt a fi o coincidență așa că dau să plec dar un tip coboară din mașină
-O bună! Spune el, eu zâmbesc dând din cap, apoi vreau sa plec mai repede de langa el
-Stai! Spune el prinzându-ma de încheietura mâini, ma intorc și îl privesc confuza încercând să imi trag mâna
-De ce vrei sa pleci? Ce ar fi să discutam puțin, imi spune ciudatul asta, eu dacă mai pățesc ca data trecută ma arunc pe geam să mor de nu, trebuie  să găsesc o scuza pentru a scăpa de el
-Sorry dar trebuie să plec iubitul meu sigur își face griji, spun eu încercând să mascheze teama
-Asa e imi fac griji, aud o voce din spatele meu, Doamne asta ma urmărește?
-Jackson? Intreb eu confuză , dar mai apoi imi dau seama că imi joaca jocul, asa ca imi în drept privirea spre tip
-El este iubitul tău? Întreabă tipul ala
-Da eu sunt! Spune Jackson trăgând-ma mai aproape de el, îi trag o privire ucigătoare, el privindu-ma câteva momente apoi uitându-se iar la tipul care s-a urcat în mașină a pornind -o apoi plecând, imediat ma dau mai departe de Jackson apoi încep să merg în direcția din care am venit Jackson ma prinde din urmă
-Yayaya! Așteaptă duracell! Imi spune el mie, ce ma?! Duracell? Ce naiba
-Ya  !!! Vezi pe cine faci tu duracell spune eu punându-i mana dupa gât și dandui castane el se smiorcăindu-se ca un copil

Gata acest capitol sper sa va placa ✌