- De ce faci asta ?
-De ce vrei să mă părăsești ? ~
-Pentru că ..te iubesc prea mult ~
-Atunci nu mă lăsa niciodată ~
~Jackson ~
×Your are my oxygen✓
Începută pe : 22/02/2019
Terminată pe :...
23/08/2019:nr 3 în Jack...
(Nu luați greșelile în seamă) ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Perspectiva Tara:Ne îndepărtăm ușor, ușor de casa îl privesc pe Jackson care observ ca nu are niciun stres apoi imi iau privirea -Și acum ce ar trebui să facem, ă? Intreb eu , privind în micuta oglinda,observând focul care ardea în continuu -Nu ar trebui să îți faci griji , in seara asta vom sta la hotel, apoi vom pleca în Ilsan ,la un prieten de-al meu , va trebui să ne facem nevăzuți o perioadă, daia am și incendiat casa, spune Jackson privind atent la drum - P-Poftim? Tu ai incendiat casa? Esti normal la cap? Intreb vizibil agitată - Sunt mai normal decât par, am făcut-o pentru binele nostru -Pentru binele nostru? Cum poți spune așa ceva Jackson? Tip eu, chiar m-am saturat să îmi ascundă atâtea lucruri -Tara , nu mai tipa, la naiba! Chan și-a pierdut mințile, vreau doar să te apar! Spune nervos mai apoi oprind pe drepta lovind volanul cu pumni -Și crezi ca asta ne va scapă de el? Intreb încercând să mă calmeze cât de cât -Nu, sigur că nu, dar imi va da timp de gândire, spune privindu-mă serios , oftez scurt apoi privesc geamul -Cred ca ar trebui să conduci , nu? Intreb eu rece, îl privesc câteva secunde apoi imi în drept privirea din nou la geam -Nu fi supărată pe mine, stii ca urasc asta, spune lundu-si câteva secunde privirea de la drum și privindu-mă -Eu supărată? Ti se pare, spun ironică, Într-un fel vreau sa il inteleg, dar ceva nu ma lasă , nu vreau sa imi ascundă atâtea lucruri -Doar nu imi mai ascunde lucruri, bine? Intreb eu serioasa, acesta schițând un mic zâmbet , l-aș întreba de ce zambeste dar nu o fac, drumul este unul tăcut, abia de țin ochi deschiși -Ar trebui să te odihnești mai avem până la hotel, aud vocea lui Jackson -Mm? A da, spun zâmbind , apoi imi închid ușor ochi mai apoi să adorm
Perspectiva Jackson : O privesc pentru câteva secunde și observ ca a si adormit, zambesc scurt, apoi imi ațintesc privirea la drum, au trecut deja 2 ore de când conduc, afara a început să se interese, opresc la o benzinărie, pentru a baga benzină -Am ajuns? O aud pe Tara ,nu apuca să răspund, a observat că suntem la benzinărie, înainte de a ieși din mașină am intrat-o dacă vrea ceva -Neh, stai! Energizant stii ca il ador, spune acesta,oftez scurt -Tu și energizantele, spun mai apoi închizând portiera mașini , după ce am terminat ce aveam de terminat (logic, nu? ) am intrat în mașină -Dă energizantul boy! O aud pe Tara cum tipa fericită , ma uit puțin speriat la ea apoi îi întind enegizatul -Și aici mâncare, pentru ca da, tu te gândești doar la energizant -Wo da așa e, spune ea zâmbindu-mi ..... Și însfârșit am ajuns și la hotel, -Ca de obicei arunci bani pe geam ca, de ce nu, spune Tara sarcastică, eu nu mai spun nimic doar mergem la recepție -De data asta nu mai faci nimic bine? Îi spun Tarei, apoi incep a discuta cu receptionista, după ce luăm cheile -Iar ai luat doar o cameră nu? -Exact, răspund eu, dupa ce am stat cam o oră în camera de hotel am coborât jos la sala de mese unde era și un bar, sincer aș vizita barul ala, poate aș uita de probleme dar nu voi face asta, ne așezăm la o masă, apoi comandam .. Și prietenul asta al tau, zici ca ne va ajuta? Ma intreba Tara seriosă -Să speram ca o va face, spun eu serios , după cam o oră am decis să mergem in camera -Și cât vom sta in Ilsan? Ma intreba Tara așezându-se pe patul matrimonial din camera de hotel -Cam o lună, cât să se liniștească apele, spun mai apoi așezându-mă pe fotoliul din colțul camerei -Și apoi ce? Ne vom întoarce în Seul și o vom lua de la capăt cu fuga asta? Întrebară Tara punându-se capul în palme lăsând un oftat să scape. -Nu, Tara ți-am promis că te voi proteja și asta voi face, acum ce ai spune să ne culcam, este destul de târziu, spun eu calm -Te cred , dar cum ar trebui să dormim, este doar un singur pat, spune ea -Voi dormi jos, spun apoi pregătindu-mă să mă ridic -Nu, nu ar fi corect, suntem la fel de obosiți , vom dormi amândoi in pat, dar iti vei respecta jumătatea, spune ea începând a crea un mic zid din micuțele perne, ceea ce ma face să rad .... Noapte buna, Jackson spune Tara întorcându-se pe o parte -Noapte buna, Tara! Spun eu, dar aud un mic sforăit ceea ce ma face să chicotesc, mai apoi închizând ochii ~~~~~~~~~ -Tara? Serios trezeste-te... Spun eu privind-o , de o jumătate de ora incerc să o trezesc - Dacă mor , asa faci? , lasa-ma să dorm, spune întorcându-se pe cealaltă parte -Bine, spun ridicându-mă de pe pat, joacă dur, ă? Ies din camera mai apoi intrând cu o pungă de gheață, pe a care o asez ușor pe o parte, ideea e atunci când se va întoarce pe partea cealaltă va avea parte de o surpriza,ma pun pe fotoliu privind atent ecranul telefonului, până când o aud pe Tara țipând -Cât de prost esti!!! Striga , adunând cu o perna după mine, eu fiind deja lângă ușa, după toată drama asta, am coborât jos pentru a mânca,mai apoi să ne pregătim să plecam în Ilsan , urcam în mașină -Chiar m-am saturat să tot plecam dintr-un loc în altul, spune Tara așezându-si capul pe geam privind tristă în gol , oftez scurt, stiu ca are dreptate, si eu m-am saturat , dar nu avem ce face -Dar ma tot gândesc... Imi duce cineva lipsa? Adică stii fratele meu, mătușa mea ,Jinu , spune ridicându-și ușor capul de pe geam privind drumul -Stai, cine-i Jinu? Intreb privind-o câteva secunde -Jinu , pai este prietenul, începusem să ne întâlnim, dar sigur a și uitat de mine -Ă? Pfff să nu mai spune, spun dezgustat, de ce a adus un fraier în discuție -Wo, wo ce-am zis? Ce te ofensezi? -Nu-mi pasă de foști tai, chiar deloc, spun eu -Dar cine a zis ca este fostul? Întreba zâmbind, sigur vrea să mă enerveze -Am zis ca este fostul, și așa că fi, spun forțând un zambet -Bine, spune nepăsătoare... ..... Pot să conduc și eu? M-am plictisit, o aud pe Tara, dar nu o i-au in seama, în viața mea nu o voi mai lasa să conducă -Mă auzi? -Nu, spun eu serios, acesta bosuflandu-se, după câteva ore în care am condus am ajuns la apartamentul pe care l-am inchiriat - Azi vom merge la o petrecere, spun punând unul din bagaje pe canapea -Ce petrecere? Ma intreba Tara confuză , zambesc slab dar nervos, încă nu i-am spus nimic, ce va urma săi spun va puțin cam deplasat pentru ea în momentul asta, dar va trebui să -i spun mai devreme sau mai târziu -Trebuie să vorbim despre ceva... Spun privind -o și observând ca deja bănuiește, zambete slab apoi își mușcă ușor buza -Iar imi ascunzi ceva, Jackson? Ma intreba Tara serioasă,nu pare surprină, deloc poate chiar se aștepta.. -Iti voi spune tot, vreau sa înțelegi tot, ma scuz imediat eu, dar privirea plină de dezamăgire e care o are Tara in momentul asta ma face să mă simt un nimic, dar sper sa înțeleagă ceea ce va urma să-i spun , Ne-am dus în bucătărie unde ne-am așezat la masa, nici nu stiu de unde s-a incep, după câteva secunde în care imi găsesc cuvintele incep ai explica cum eu am o viata dubla, cum în Busan sunt un om necunoscut iar aici sunt o persona cunoscută ca "milionar "părinți noștri au avut afaceri peste tot, iar ele mi-au rămas toate mie, sună așa prostesc dar nu este așa când chiar treci prin asta -Doamne, spune Tara scăpandu-i un mic oftat -Și de aceea te-aș ruga în sera asta șa-mi joci jocul -Ha?! Nu prea cred asta,nu ma bag! Nu stiu sa ma dau diva, nu sunt așa falsă, spune ea mai apoi ridicându-se, de la masa ducându-se în camera sa, ma duc în fața uși sale -Am nevoie de ajutorul tau, trebuie să lucram împreună, sper sa ma intelegi, spun trist apoi indepartându-mă cu pași mici, vand să ies de tot din Apartment -Off, bine, aud vocea Tarei întorc privirea și o văd în pragul usi, zambesc -Eu nu port rochii să stii, pha ~ spune apoi închide ușa, zambesc scurt, apoi ies din casa
~~~~~~ Ti-am zis ca nu port rochii... Și câți bani ai dat pe toate astea? Iar arunci bani pe geam? Ma intreba Tara privindu-mă serioasă, -Dacă am bani de ce s-a nu-i cheltui? Intreb eu părând un copil -Apropo ce haine decente alegi, spune ea sarcastica, eu zambesc slab -În cam o oră plecam, spun eu trecându-mi mâna prin par -Atunci ieși din camera mea, vreau sa ma schimb, sau vrei sa ma schimb de față cu tine ? -Eu nu m-aș supara , spun zâmbind , dar ma aleg cu o palma după ceafa -Pervers.. Mormaie Tara, eu ies din camera ei, mai apoi pregătindu-mă la rândul meu ~~~~ Să nu razi arat așa naspa, aud vocea Tarei , ma intorc -Wow... Singurul cuvânt pe care îi spun -Stiu ca nu imi sta bine, nu mai comenta adaugă ea -Taci, serios arăți perfect, spun eu , ea nu mai spune nimic , iesim din bloc, apoi intram în mașină -Ufff urasc tocurile, la naiba, murmură Tara, eu pornesc masina apoi incep a conduce -Era să uit, toți te vor stii ca iubita mea, okay? Intreb eu privind-o câteva secunde -Eh, bine... Spune ea, wo eu ma așteptam la altceva, dar ma bucur ca a recționat așa, nu după mult timp ajuns gen în fața unei vile ~~~~ După ce am trecut de bodyguarzi, am intrat, totul fiind rafinat, urasc muzica de vioară , dar m-am obisnuit cu ea , nu este prima oară când am vin la o petrecere de genul , ne îndreptăm spre grupul meu de prieteni
Perspectivă Tara : Prieteni lui Jackson par de treabă, totul decurge okay, -Wang, dar nu ne-ai prezentat-o pe domnișoara, spune un băiat care ma analizează din cap până în picioare mușcându-și ușor buza -Este iubita mea, Tara am spus și mai devreme dar erai ocupat să o privești, spune Jackson mai apoi zâmbind nervos, acel tip rade jenat apoi se alătură discuției -Noi plecam acum, ne-am plictisit, spune Jackson zâmbindu-le mai apoi lundu-mă de mână , -Unde mergem? Jackson auzi? Intreb eu nervoasă -Nicăieri, doar nu vroiam să mai stau acolo, spune oprindu-se din a merge, -Acum puteam pleca acasă? Intreb eu -Trebuie să mai stăm, prietenul meu a spus că la sfârșit va face un anunț important, și ar vrea să fiu de față -Bine, dar putem merge puțin afara? Nu ma simt așa de bine, spun eu schițând un zâmbet -Esti bine? Ce ai patit? Ai văzut ceva? Ma intrebă Jackson îngrijorat, ne ducem în grădina din spate acolo unde mai sunt câteva persoane, asa ca ne îndepărtăm, ajungând într-un loc al grădini superb, ne așezăm pe una din bancute eu așezându-mi capul în palme -Ar trebui să plecam, nu te simti bine, spune Jackson -Este important să stai, deci vom sta, spun ridicându-mi capul și zâmbindu-i, acesta da aprobator din cap, apoi ma ia ușor de mână -Mereu voi fi aici, să știi asta, la spusele sale zâmbesc slab dar mai apoi imi îndrept privirea la persoanele din fața noastră -J-Jackson? Cel de acolo nu este Chan? Intreb eu terifiata, Jackson privește acolo unde i-am spus -Nu, cred ca ți s-a părut... Spune Jackson ...
Lolooo 2004 de cuvinte, sper sa va placa, de data asta vreau păreri, comentarii, nu legate de greșeli, stiu ca am dar na sila... Aci dovada :
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
