Cândva voiam să îmi tatuiez
Pe ultimele-mi respirații
O iluzie de Neptun
Dar una frumoasă
Cu ochi căprui
Sau albaștri
Sau ce ochi mai poate avea arta
Și să i-i sparg cu stiloul
De fiecare dată când mă vor înghiți
Pentru că sunt prea slabă
Ca să jomglez cu
Planete
Dar inima mea se zbate
Nicotinică
Și vrea să fie și ea una
Aruncată spre clipe
Ajutor.
YOU ARE READING
Nebuloase gri;
ДуховныеCad și mă lovește un cer Deși traficul de stele Era moderat Prinde-mă Te rog Omoară-mă Te rog Sunt un geniu distrus;
