Mi se diluează umbrele(le)
Și nici nu mai știu
Unde să mă ascund
De propriile mele proiecții
Pe ploaie
Căci
Că
Dem
Și plângem acid
Iar sufletele noastre
Sunt doar o furtună
Care fulgeră invers
Spre inima cerului
Căci
Soa
Rele
Nu știe că are rele în
Numele lui
Iar eu nu am de gând să îi spun
Pentru că altfel
Rămân fără ploaie
Și lac
Rimi
(rimă)
Iar spiritul meu încă îl vrea pe Eminescu
Drept mare de stele
Ajutor.
YOU ARE READING
Nebuloase gri;
SpiritualCad și mă lovește un cer Deși traficul de stele Era moderat Prinde-mă Te rog Omoară-mă Te rog Sunt un geniu distrus;
