Trairile omului fara un pantof
Legat la cap cu snur din ata lata,
Te plimb mereu pe fagasul desfatat,
Nebun sunt eu si tu frumoasa gheata
De nu...de ce te-as fi-ncaltat?
Dar gheata lui isi da o alta parere,
C-un numar mic azi pe picior il strange,
Se uita-n ochi si pleaca in cadere
Intre gramezi inca un dor mai frange.
Privind pribeag la usa de carton,
Suiera gandul arde-l-ar soarta,
Sezut comod pe palma de beton
Verifica inca o data geanta.
E resemnat cu gandul ce il tine,
Pierdut-ar el pantoful lui de dor,
Dar poate s-ar potrivi mai bine
Pantoful lui...dar pe un alt picior.
CITEȘTI
Asternut in vers de noapte
PoesíaVersuri scrise in toi de noapte, atunci cand penita intalneste visul...si-l lasa sa o priveasca, s-o suceasca in fel si chip. Drept dovada se nasc fragmente, ce-o sa apara dupa un click...
