ERES MI OMEGA

06

Pov Taehyung

JungKooK elibera feromonii care au reușit sa ma calmeze

Îl simt pe yongi lângă mine cum  se încordează și îi pot mirosi  feromoni de excitație
Pe care îi eliberează

Îmi ies din gânduri și îl privesc atent pe jungkook care pare foarte preocupat

-Hyung este totul în regula?-întreba uitându-se atent la mine, îi pot vedea cum îi sclipesc ochii care încet încet încep sa se cristalizeze

-Da, totul e în regula - răspunde yongi în locul meu, ceea ce ma călcat pe nervi - stai liniștit micuțule nu se întâmplă nimic.

Chiar dacă yongi ia răspuns nu pare sa îl asculte, se uita din nou la mine un pic mai liniștit și ma întreabă

-Taehyung hyung, ești bine? - intreaba din nou punând accent pe numele meu astfel sa îi dee de înțeles lui yongi ca vorbea cu mine.

-Da totul este în regula kook- observ cum îngrijorarea îl părăsește  astfel apărând un mic sâmbete pe fata sa

-Hyung, deci o sa îmi accepți invitația? - speranța îi se cunoaște în tonul de voce pe care la folosit.

Știu sigur răspunsul și știu ca se va supăra dar chiar dacă mi-aș dori sa ies cu el nu pot  nu pot datorită situației în care ma aflu

Și nu vreau sa îl las sa cada prada în mâna lui yongi

Nu pot sa îl las

Nu pot..... Dar trebuie

Incerc sa ma conving pe mine însumi ca ceea ce fac nu este egoist, faptul ca ma gândesc doar la familia mea și la mine, iar sentimentele lui jungkook le dau deoparte deși sa fiu cu el e tot ce îmi doresc

Pana la urma cât rău poate sa îmi facă yongi?

Sunt varul lui pana la urma

Cred ca ar trebui sa accept
Asa îmi  Cer și scuze

-Hyung? - îi văd nesiguranța în ochii cea ce ma face sa ma simt și mai prost

Nu vreau sa îl resping

-Accept, jungkook-  spun cu un mic zâmbet

Yongi se apropie de mine și îmi șoptește din nou

-Taehyung, nu face ceva  ce o sa regreți mai tarziu, încă ai timp , refuza-i invitația, nu te apropia de el, el  e al meu doar al meu - șoptește cu un ton amenințător

Dar e prea târziu, nu o sa îl ascult, nu acum

Ma îndrept  mai aproape spre jungkook și ma opresc  în fata lui.

Pot observa peste umărul meu cum  yongi rânjește crezând ca o sa îl refuz și de data asta, dar de data asta nu vreu sa îl refuz chiar nu vreau acum, ceea ce vreu e sa îmi cer iertare de la jungkook pentru ca lam tratat asa de rău timp de 2 ani și ceva

Asa ca ma îndrept spre el

Îl iau de braț și ma îndrept spre cafeneaua scoli sa pot vorbi liniștit cu el

-Taehyung, ce crezi ca faci?!! - striga yongi, eu ma opresc și îl privesc peste umăr fără sa ma întorc cu tat corpul spre el

-fac ceea ce trebuia sa fac acum mult timp varule-
Spun ironic și fără sa mai stau mult pe gânduri îl iau pe jungkook al meu departe de acel monstru care îl vrea și plec văzând în urma cum yongi scoate fum de nervi