POV TAEHYUNG
Îmi mâncam micul dejun în liniște ,singur ca de obicei ,mama era la clinica ,frați mei i-am pregătit pentru școală și iam dus. Se vor întoarce târziu cu toți așa că nu ne vom vedea decât seara,de cand tatăl meu a plecat și ne-a lăsat singuri ne descurcam greu dar suntem fericiți, bine ei cred că și eu sunt ,sunt când o văd pe mama zâmbind și o văd mai energica pe zi ce trece din cauza medicamentelor și când îmi văd frați cum se joc ,cum zâmbesc amândoi , dar adevărul e că nu sunt fericit sau mulțumit să fiu oblicat și forțat să fac unele chestii cum ar fi sa renunțat la jungkook......la orice m-aș gândi el îmi vine in gânduri ,e că un musafir nepoftit nu îl vreau in mintea mea,așa cum nu l-am vrut nici în inima mea dar nu am nimic împotriva că sa poftit singur și și-a făcut singur drumul către această
Doar că m-am saturat sa fiu singur .............. l-aș vrea pe el, i-aș vrea compania , a-și vrea sa fie cu mine in momentul acesta sa luam amândoi micul dejun ....nu doar eu singur .....cum a fost mereu
Incercam sa scap de gândurile acestea și să continue mâncând dar ma întrerupt soneria uși ,am lăsat tot ce aveam in mana, m-am șters cu șervețelul la gură să nu am resturi de mâncare și m-am ridicat ca în sfârșit să deschid ușa pentru că cine era dincolo de ea se pare că e nerăbdător pentru că sună într-una
Am învârtit mânerul ușii și am deschis-o ,am simțit cum panica și frica lua comanda corpului meu, astfel facandu-ma sa tremur ușor
Da ,efectul acesta îl avea YoonGi asupra mea ,asupra voinței mele și a corpului meu
Eram pierdut , familia mea e distrusa ,acum viață noastră sa dus ușor de râpă odată cu ideea mea proasta dar necesara de al ajuta ,de a ne ajuta ,pe mine și pe jungkook
Îl observ pe YoonGi cu frica in ochii ,dar el nu se misca să mă lovească, sau sa tipe, să mă insulte ,sta acolo privindu- mă și........zâmbind
Nu cred că asta e de bine ...
Am incurcat-o .....................
♥°•°♪°•°♪°•°♥
♦
—Nu ai de gând să mă poftești înăuntru ?– mă întreabă cu acel zâmbet ce îmi dă de înțeles că am dat de probleme grave
Ne putând să articulez vreun cuvânt, doar mă dau la o parte făcând loc că el să poată intra in casa
Acesta intra cu pași lenți și fără griji in casa
Poate e ciudat dar nu pare nervos ,pare fericit
Cred că el știa ce planuiesc și acum se bucură că se poate razbuna
—Tae ,cum de ești așa tăcut? La ce te gândești omule ? –imi întrerupe acesta gândurile
—nu mă gândesc la nimic YoonGi,de ce ești aici ?– trec direct la subiect
—Nu e evident?– normal oare de ce mai întreb ? A venit să mă omoare .....
Gândesc în sinea mea
CITEȘTI
ERES MI OMEGA
FanfictionKim Taehyung și jeon jungkook doua persoane total diferite JungKooK are o viata de invidiat este genul de persoana iubita de toți și este atrăgător ar fi imposibil sa îi resisti farmecelor lui, fiind un omega capricios care opține ceea ce vrea nu...