ERES MI OMEGA

13

POV JUNGKOOK

Sâmbătă.ora 00:13

Alergam și tot alergam plângând nu știu de cat timp alerg sau de cat timp plâng doar știu că vreau sa ajung acasă cât mai rapid posibil vreau sa uit aceasta noapte oribilă,de această teama ,de tot de toate de ............ taehyung

Da,vreau sa uit de el pentru binele meu pentru binele lui , pentru binele amândurora

Mă opresc în fața casei ,îmi șterg lacrimile și stau câteva minute să îmi pot reveni la normal

După ce mi-am revenit și emoțiile mele nu mai erau așa puternice am decis sa intru in casa

Am intrat cat de silențios am putut din fericire nu am trezit pe nimeni
Mă îndrept spre scări să mă pot refugia în camera mea
Intru,îmi arunc hainele pe unde apuca mă îndrept spre dulap și îmi îmbrac pijamale,mă trântesc in pat cu fata în sus și privesc tavanul și mă gândesc

Ce interesant este tavanul,nu l-am observat așa înainte e foarte captivant mă pot gândi la tot de până acum
La petrecere,la ce sa întâmplat,la YoonGi,la taehyung,la taehyung am mai spus odată taehyung?
Nu,nu am spus pentru că orice s-ar întâmpla o să îl uit,nu o sa mai mă gândesc la el ,la acel alfa al meu nu ,nu mă mai gândesc
Mai ales cum arata in acea uniforma de fotbal sau in orice ar purta și o să uit acel zâmbet particular pe care doar el îl poate avea acel farmec la el mă inebuneste

!!! AHH JUNGKOOK NU TE MAI GÂNDI LA EL !!!

Ahh....asta o sa fie mai greu decât am crezut
De ce taehyung de ce ai făcut asta ? De ce mi-ai cerut să te uit ?

Nu o sa uit ce ai făcut ,o să fie și mai greu sa uit de tine așa ,după ce tu ai riscat totul și mai ajutat
O sa ramai aici taehyung, aici în inima mea