V

79 2 2
                                    

Multe zile si nopti dupa ce ai plecat am incercat sa te uit , dar imi era imposibil . Nu mi puteam scoate privirea ta din minte ,nu puteam sa inteleg cu ce ti am gresit si de ce nu ma mai iubesti . Am obosit sa ascult doar piesele ce imi aduceau aminte de tine , mereu si mereu .
De ce nu ma cautai ? Pana la urma nu eu ti am frant inima .. Voiam sa ma lasi sa te iubesc , sa fiu cu tine .
Era o alta zi fara tine , fara vreo speranta ca ai sa te intorci , dar mi ai scris . Ochii mei au inceput sa sclipeasca iar inima imi batea cu o intensitate de nedescris . "Mi e dor de tine ". Usor , cate o lacrima imi mangaia obrazul alinandu mi durerea ce o simteam . Imi lipseai, dar imi era teama ca ai sa ma ranesti inca o data . Dar te as fi iertat si acum ..singura persoana pe care as fi iertat o la nesfarsit .
Voiam sa te uit , dar mereu cineva ma intreba de tine , de ce ai plecat , de ce nu te ai intors . Mi am dat seama ca nu voi putea trece peste oricat de mult as fi incercat , pentru ca de fiecare data cand vorbeam despre tine eram fericita , dar cand ma apropiam de finalul nostru mereu aveam lacrimi in ochi , dar nu mai erai asa cum ai promis .
Speram sa te vad atunci , intr o zi de toamna tarzie , cand amandoi ne am maturizat . Cand nu mai eram o copila , iar tu poate ai fi inteles .
Iti cautam agitata pivirea dar nu o gaseam . Credeam ca nu ai sa vii sau pur si simplu nu voiai sa ma vezi . Dar te am vazut , ti am zarit privirea , ochii tai , acei ochi de care parca nu e bine sa te atasezi si totusi eu am facut o si as face o in fiecare zi . Zambetul tau , m as indragosti de tine mereu .
Te priveam cum ar fi privit un om orb pentru prima data stelele.Nu cred ca o sa fiu vreodata destul de buna , si imi pare rau.

A.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum