Înger plăpând, n-am știut a te iubi,
Născut din stele, pierdut prin miazăzi,
Departe de-al meu suflet hain și putrezit,
Zdrobești amorul prefăcut acum în mit.
Posed o privire stinsă de-un blestem întunecat,
Friguroase vânturi printre coaste-mi bat,
E vid în mine d-atâta dor negru și-amar,
Lipsa ta mă doare, da' e un rău necesar.
Am sângele contaminat de-o dragoste proscrisă,
Orbește mi-ai turnat peste inimă lavă-ncinsă,
Din ochi să mi se scurgă lacrimi de bun ramas,
Pentru serile-n care-ți promiteam că nu te las.
CITEȘTI
Amor de cuvinte
PoetryCine sunt eu? Un paradox. Mă cuibăresc seară de seară în brațele singurătății, dar aș da orice ca uneori să nu-mi mai bată vântul rece printre coaste. Adevărul e că nu am vreun renume sau loc de viețuit, ci mă poți numi simplu "ea". Această "ea" ca...
