Totul a inceput intr-o seara cu ceata...Eu ma plimbam singur pe o straduta cu un bec ce palpaia incet.Deodata, becul se stinge fara niciun avertisment. Dupa cateva momente de intuneric alimentat de o liniste mormantala, ma trezesc brusc intr-o camera cu o lumina deranjant de alba.Eram la spital. Dupa ceva timp in care ma intrebam nedumerit ce se intamplase cu mine, o asistenta intra in camera sa verifice daca m-am trezit. O intreb speriat daca stie ce s-a intamplat cu mine, dar imi spune ca nimeni nu stie, dar poate sa imi spuna ca am avut mare noroc ca am scapat cu viata. Spusele ei nu au facut decat sa ma faca sa ma intreb si mai mult : "ce s-a intamplat cu mine in acea seara?"
Dupa cateva minute, am cedat presiunii ecoului de intrebari ce rasunau in mintea mea si am adormit din nou. Din pacate somnul meu a fost intrerupt brusc de scartaitul usii de la camera.Cand am deschis ochii, am vazut un grup de oameni care se uitau atent la mine asteptand ca eu sa ma trezesc.Fetele lor imi pareau atat de cunoscute, insa nu reuseam sa imi amintesc nimic despre niciunul dintre ei.deodata, se aude o voce tremuranda :
-Sa nu ma mai sperii niciodata asa!
Am vrut sa ii explic ce se intamplase, dar nici macar eu nu stiam si, cel mai important, nu stiam nici macar cine e acea persoana, asa ca tot ce am reusit sa spun a fost :
-Cine esti ?
-Nu iti amintesti? Sunt mama ta, spuse ea pe un ton din care puteai distinge usor ingrijorarea.
"Ce s-a intamplat in seara aceea incat sa nu imi amintesc nici macar de propria mama?". Aceasta intrebare incepea sa rasune tot mai tare in mintea mea, atat de tare incat simteam ca ma coplesea, simteam cum imi acapareaza incet inreaga minte, iar eu asistam neputincios. Linistea din salon este intrerupta de aparitia doctorului care spune ca pot fi externat. In timp ce ma pregateam de plecare, doctorul a luat-o pe mama in coltul camerei si i-a spus ceva, ceva ce a afectat-o vizibil. Nu ma puteam gandi decat la ce se putea mai rau, asa ca, in timp ce ne indreptam cu totii spre iesire, nu m-am mai putut abtine si am intrebat-o ce i-a spus doctorul. Deodata, toate celelalte persoane au inceput sa se uite intr-un mod inexplicabil la ea, ca si cum ei stiau deja raspunsul, dar eu nu trebuia sa aflu.Desi se vedea clar ca nu urma o veste buna, am insistat sa aflu si, in cele din urma, ea mi-a explicat ca doctorul a spus ca am amnezie totala si ca sunt sanse infime ca eu sa imi recapat memoria..Dupa ce am auzit ca s-ar putea sa nu imi recapat memoria niciodata, nu am mai fost capabil sa spun nimic pana cand am ajuns acasa, unde am fost surprins sa gasesc un grup mult mai mare de persoane care asteptau sosirea mea. Oricat de mult m-am straduit, nu am reusit sa spun nimic, asa ca m-am dus la etaj si, ghidat parca de un instinct, am intrat intr-o camera si m-am asezat in pat cu speranta ca voi adormi si ca atunci cand ma voi trezi voi realiza ca totul a fost doar un cosmar, dar fara rezultat.
Nu stiu cat timp am stat in pat uitandu-ma in gol la tavan si incercand sa imi aduc aminte ceva, orice, dar stiu ca toata concentrarea mea a disparut atunci cand a intrat ea in camera. Era o fata cam de varsta mea, pe care simteam ca o cunosc mai bine decat pe multi altii, iar in acel moment devenisem suparat pe mine insumi ca nu imi pot aminti nimic.Chiar atunci a rupt tacerea :
-Stiu ca ti-ai pierdut memoria, dar chiar asa, sa nu-ti aduci aminte nici macar de mine?
-Nu stiu nici cine sunt eu, am raspuns fara sa imi dau seama ca ea mi-a distras atentia de la toata tristetea mea...
-Ei bine, eu sunt Kate, cea mai buna prietena a ta, sa nu mai uiti asta.
A spus asta ca si cum ar ascunde o oarecare suparare ca am putut uita de ea.Nu a intrebat nici daca ma simt bine sau daca eu chiar nu imi amintesc de nimic, dar nici nu m-am suparat. Eram doar fericit ca era acolo.Apoi, fara niciun avertisment, s-a ridicat si in timp ce se indrepta spre usa, a spus :
-Vad ca ai nevoie de odihna, asa ca te las sa iti revii, dar stai linistit, nu scapi tu asa usor de mine.
Nu am apucat sa raspund ca a disparut la fel de repede cum a aparut. Dupa asta, am simtit cum pleoapele mi se ingreuneaza si ma ia somnul..
:
