Chapter 14.

54 5 2
                                    

E dimineata.. ma trezesc "datorita" luminii care trece prin fereastra. Harry nu e aici. Ma ridic si ma indrept somnoroasa spre usa. Nu am dormit foarte confortabil, avand in vedere ca am facut-o intr-un costum de baie. Deschid usa si scartaie. Intru in bucataria larga si trec ..sau mai bine spus, incerc sa trec printre cativa ..petrecareti care au cam sfarsit pe podea aseara. Incerc sa ajung pana la aragaz sa imi fac putina cafea,

Este pur si simplu dezastru aici. Pahare de plastic pe jos, o urma de sange, ceva ce par a fii niste prafuri.. nici nu vreau sa ma gandesc ce a fost aseara aici si acum, chiar cred ca e mai bine ca m-a luat Harry si m-a dus sa ma plictisex ..ahm, plictisesc* cu el decat sa fii stat sa asist la calvarul asta.. Pe de alta parte am dormit foarte ok.. si..

Apropo de el.. unde e? Mai bine las asta, sunt inca obosita. Iau presoul de cafea in mana si aproape il scap cand pufnesc in ras, vazandu-l pe Harry la usa. Tine un sac de gunoi in mana. Stai.., ce? Harry? Facand curat? Incep sa rad, dar reusesc sa ma controlez cat de cat punandu-mi mana la gura.

'Nu ai mai vazut un barbat ordonat? Ce e asa amuzant?' ,spune serios in timp ce isi indreapta privirea spre un pachet de tigari si il ridica de jos. Il baga in sac, dar nu inainte sa verifice daca mai e ceva in el. Continui sa rad.

'Tu.'

'Eu? Dar aseara nu eram amuzant, corect? Aseara eram bun, ha?' ,isi musca buza inferioara si combina asta cu un ranjet.

'Ce? Ba da, ba da ,chiar erai amuzant.' Intre timp ma asez pe scaun.

'Adica?' ,ridica ambele sprancene, destul de mirat ,dupa care se incrunta putin.

'Adica esti singurul om care ar putea geme in somn.. cred' ,incep sa rad necontrolat.. si ma cam doare stomacul din aceasta cauza.

'Cand am gemut eu in somn?' ,mi se alatura.

'Stai sa ma gandesc.. ahm, noaptea trecuta?! Aproape toata noaptea?!'

'Eu?' ,lasa gunoiul la o parte si se aseaza si el pe un scaun. 'Deci ai uitat asa repede ce s-a intamplat?' ,zambeste pe de o parte timid, iar pe de alta parte destul de indraznet.

Pufnesc iar in ras si, mainile fiindu-mi pe masa, imi pun capul intre ele razand. 'Ce s-a intamplat ,Harry?' ,il intreb printre hohote.

'Un pat.. doi nebuni, cinci minute.. hai, mai bine fara "noua luni", dar stii la ce ma refer' ,chicoteste si el usor.

'Ce?' ,imi dau seama de visul lui si incep sa rad iar, de data asta necontrolat, in adevaratul sens al cuvantului.

'Ce e iarasi?'

'Dinnou: TU' .

'Dar ce s-a intamplat? aseara erai chiar atat de..'

'Sexy in visul tau?' ,rad iar ,tachinandu-l.

'Da, da, cum zici tu.'

'Continua sa faci curat.'

'Si daca nu vreau?'

'Continua sa faci curat.' ,repet si incep sa imi calmez rasul haotic.

'Nu.'

'Stai asa, dle Styles.. vrei sa vorbim, huh?'

'Exact.'

'Pai atunci.. daca stau sa ma gandesc, un om viseaza un lucru la care se gandeste in timpul zilei precedente sau inainte sa adoarma, gresesc? Ei bine.. Pot sa stiu cam de unde a aparut visul tau?'

Se ridica grabit si ia iar sacul de gunoi in mana. 'Continui sa fac curat, continui sa fac curat', imi raspunde.

Strange aproximativ toata mizeria si imi pune el cafea. Ii multumesc printr-un zambet si imi beau cafeaua. Mai toti s-au trezit deja si au si plecat, cu exceptia lui Zayn.. si Perrie, care sunt oficial.. disparuti.

'Nu cred ca e mare lucru, probabil sunt in una din camerele astea, .....ahm, dormind.' ,rade Harry usor, langa aragaz.

Imi dau ochii peste cap 'Desigur.' Ma ridic. Ma duc inapoi sus ca sa fac patul, pentru ca presupun ca daca eu si domnul Styles am dormit in acelasi pat eu sunt cea insarcinata cu treaba asta. Trag grabita cearceaful ,arunc pernele pe jos si dintr-o data.. imi aduc aminte cum ii faceam mereu patul lenesului de frat-miu.. ghiontesc.

Dar la fel, imi aduc aminte ca nu l-am mai vazut demult.. si nici pe tata. Si ma intreb cat s-o fii ingrijorat mama inainte sa traga concluzia ca am disparut si.. si cat a plans dupa.

Ma asez pe pat, nepasatoare de starea in care se afla si ma las pe spate. Sunt aici de aproape o luna.. sau o luna. Nici nu mai tin seama.

Imi e bine aici, dar.. vreau acasa. Imi e dor de ai mei.. dar Harry e dificil, nu m-ar lasa niciodata sa plec. Dar ce s-ar putea intampla daca incerc?

____

Stiu. Scurt. Foarte scurt. Mult dialog. Dar l-am pus mult mai repede decat de obicei ,deci fara mofturi. Stai ce. Okok sall:x

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 21, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

In ploaieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum