De ce eu?

1.1K 26 3
                                    

    " Ultimul rămas bun, în dragoste, este acela care nu se spune. ,,

Eu sunt Andreea ,am 16 ani si sunt in clasa a-X-a la liceul de Artă si Desing din Craiova.Cu părinții nu am o legătură strănsă.Eu locuiesc intr-un apartament micuț din centru orasului in timp ce ei stau la o oră de mers cu mașina.Iar eu cum n-am mașină iau metroul .

  În zilele în care ma plictisesc uneori o chem pe Ana ,cea mai bună prietenă a mea să ne uităm la filme pe Netflix.Însă nu apuc să stau foarte mult cu ea fiindcă Alex,iubitul ei nu prea ma agrează.Ana are ochii albaștrii și e o minionă.Țin la ea ca la o soră surogată.Când am o problemă ea e prima care află si ma consolează.

   Nu de multe ori se nimerește să vină pe la mine in vizită cu iubitul ei.Tipul e dubios.Parul lui are o culoare maro deschisă si ochii căprui inchis.Șatenul nici nu mă bagă în seamă.O singură data l-am intrebat dacă are ceva cu mine și nici măcar nu s-a deranjat sa spună ceva.

   Ca aproape toți adolescenții cateodata trag pe nas.Intr-o noapte la o petrecere,cineva a anunțat poliția că sunt drogați prin zonă si din păcate m-au prins pe mine si pe alti cativa colegi.Norocul meu că părinții mei sunt avocați și nu am pățit nimic.
 
    Nu am un iubit.Nu am avut niciodată unul.În clasa a-VIII-a mi-a plăcut de un băiat .Apoi a aflat și toată clasa a aflat după.M-am simțit ca o tâmpită.De ce a trebuit să-i spun?

  Nu mai e mult și începe școala.Nu pot să spun că iubesc liceul dar imi place să învăt si să aflu lucruri noi.
   Dimineața asta putea fi una normală,eu trezindu-mă ,făcându-mi cafeaua cu lapte pe care niciodată nu aș refuza-o.Dar imediat cum mă trezesc telefonul imi sună.Era mama.

-Conversație telefonică-

-Da mamă,ce s-a întâmplat de mă suni așa devreme?

-Draga mea,nici nu știu cum să-ți spun.Eu...adică tatăl tău și eu am decis ...adică am fost nevoiți să facem ceva necugetat.Noi chiar te iubim scumpo.Orice ți s-ar întâmpla să nu uiți că încrederea se câștigă.Ai grijă cui te oferi.Ai grijă ce zici.Nu vorbi niciodată despre ce s-a intâmplat acum 1 an si jumate.Nu spune nimănui despre Franco.

-Mamă,stai că nu înțeleg.Ce se întâmplă?Ce te-a apucat?

-Offf Andreea!Te-am vândut!Pe 1000 de euro.Îmi pare foarte rău.

-CE?Cum ai putut?

-Ai grijă de tine si nu uita că te iubim.

-Conversație încheiată-

Simt cum cerul mi-a căzut în cap.Nu pot sa cred că ființele care mi-au dat viață m-au vândut!Inima mea e ruptă în mii de bucățele .Mă simt foarte rău.Nu pot să respir.
Mă las jos ,pe parchet și mă gândesc ce să fac in continuare.Simplu.Ma sinucid.Mă arunc pe geam.
  Lacrimile au început să curgă pe fața mea.Am început sa suspin și să injur cu voce joasă.

  Cineva bate în ușă.Momentul nepotrivit.Nu am chef de nimeni acum.Aleg să nu răspund dar în urmatoarea fracțiune de secundă usa este spartă,pe ea intrând patru barbați înalți si cu mușchi.Ce dracu vor ăstia acum?

  Înainte sa apuc sa reactionez sau sa spun ceva unul dintre ei imi pune o batistă la gură și încet-încet văd decât negru în jur.

  Totuși mă întreb.De ce eu?

--------------------------------------------------
Acesra este primul capitol.Am muncit ceva la el deci sper să vă placă.😘😘

Nu uitați să votați!

VândutăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum