Capitolul 2

12 2 0
                                    

-Domnul Blake in biroul directorului, domnul Blake in biroul directorului! E deja a doua zi la rand cand trebuie sa aud vocea enervanta a femei aleia.
Ma ridic fara chef de pe scaun si ma indrept catre biroul directorului.
- Cazimir, buna! Intra te rog, ma intampina vesel domnul Jeferson!
- Domnule Jeferson, ce faceti? Cu ce va pot fi de ajutor?
- A venit avocata minorei si vreau sa stii ca nu stiam cine e inainte sa o transfere aici.
Ma uit stramb la el, neintelegand ce tot indruga acolo, pana cand usa e data de perete si o vad pe sora mea mai mare Amanda intrand tantosa in birou. Nu pot sa imi opresc socul care imi traverseaza fata si ma ridic de pe scaun sa imi imbratisez sora ca un mic robotel.
- Cazimir, ce ma bucur sa te vad! Imi spune pe un ton suav, ma conduci tu la clienta mea te rog?
Aprob din cap si iesim din biroul directorului fara sa fiu capabil sa scot vreun cuvant.
- CA CAUTI AICI? Aproape ii tip in fata Amandei care imi zambeste vinovata exact cum facea mereu cand era mica si facea o boacana.
- Clienta mea se intampla sa fie prizoniera pe care o ai tu in grija imi spune calm.
- "SE INTAMPLA??" SE INTAMPLA? Tu ai facut asta, stiai ca domnul Jeferson are mare incredere in mine si ca o sa ma puna sa am grija de ea ai adus-o aici. DE CE?
- Ei, Cazimir nu te enerva! Nu am vrut sa o mut aici. Dupa cum sunt sigura ca stii din dosarul ei a fost in alte trei puscarii pana acum dar paznicii care se presupune ca trebuie sa aiba grija de ea au tot incercat sa o abuzeze si au transformat-o din fata blanda si speriata pe care o cunosteam in fata de acum care se bucura de frica din jurul ei. Sunt sigura ca faptul ca tu nu te lasi impresionat de urletele ei o face sa se teama de tine si am venit sa o asigur ca tu nu ai sa ii faci nimic si ca e in siguranta aici.
Nu mai zic nimic si o conduc spre celula Catalinei.
-Amanda, ce faci? O vad pentru prima data pe Catalina entuziasmata de ceva si chiar zambind, apoi ma observa si zambetul ii dispare instant.
- Catalina, el este fratele meu mai mic Cazimir si pot sa te asigur ca el nu e ca ceilalti paznici de pana acum, de asta te-am mutat aici.
Cazimir imi deschizi si mie usa si ma lasi sa vorbesc cu clienta mea in particular? Mi se adreseaza Amanda pe un ton formal. Fac ce m-a rugat si ma indepartez de celula dar ramanand totusi aproape de celula in caz ca se intampla ceva.
AMANDA POV:
Intru in celula si Catalina mi se arunca in brate. S-a atasat atat de repede de mine si la fel am facut si eu.
- Au venit rezultatele de la controlul pe care l-ai facut acum doua saptamani. Putem sa demonstram ce s-a intamplat si sa te reducem pedeapsa si poate chiar sa te scot conditionat daca reusesc sa fac rost si de caseta de la camera de filmat de la magazinul de langa.
- NU! NU FOLOSIM AIA! NU VREAU SA MAI AFLE NIMENI DESPRE ASTA. ORICUM NU O SA MA CREDA NIMENI. Incepe sa tipe agitata si nu stiu cum sa o calmez inainte sa apara fratele meu extrem de protector de dupa colt ca stiu ca nu s-a indepartat mai mult.
- Ce se intampla aici?Amanda esti bine? Intreaba dintr-o suflare si se pune scut intre mine si Catalina. O vad pe Catalina ca incepe sa se indeparteze de el si vad ca vrea sa se faca mica in fata lui de teama.
- Cazimir, lasa-ma sa vorbesc cu clienta mea, nu e violenta si nu o sa imi faca nimic. Cel mult e putin surda si d-asta tipa din cand in cand, nu e asa Catalina?
- Da, Amanda asa e, imi spune si schiteaza un zambet.
- Hai Cazimir, lasa-ma sa imi fac treaba!
- Deci revenind Catalina, este singura ta sansa, dar daca nu vrei eu nu te pot obliga. O sa mai vin pe la tine cand am ceva noutati. Nu ne-au stabilit inca o data pentru proces dar cum aflu ceva te anunt. In urma rezultatelor am aflat si ca trebuie sa iei niste pastile, O luna de zile in fiecare zi. Stim amandoua ca nu te lasa sa le iei aici asa ca uite folia si vezi unde o pui, o sa ii spun si lui Cazimir sa inchida ochii. Stai linistita nu ii spun ce pastile sunt. Sa nu imi musti fratele te rog, ii spun zambind si vad cum aproba fericita din cap.
- Cazimir? Hai vin-o ca tre sa plec!
Cazimir vine repede si inchide celula si apoi ma conduce spre iesire.
- Vezi ca tre sa ia niste pastile timp de o luna. I-am dat deja folia, nu o sa faca nimic rau cu ele. Las-o sa le ia chiar sunt importante pentru ea.
- Amanda stii bine ca pot sa imi pierd job-ul pentru asta. Nu pot sa o las sa le ia.
- Stim amandoi ca nu o sa te dea afara domnul Jeferson, te iubeste ca pe propriul fiu.
- Dar Amanda...
- Hai nu mai comenta atat si considera ca imi faci un favor Cazimir. Trebuie sa plec acum. Mi-a facut placere sa te vad. Poate mai vi si tu pe acasa.
- Stii bine ca mama nu vrea sa ma vada de cand cu incidentul. Ii spun trist si o strang in brate. Desi e mai mare ca mine cu trei ani, Amanda cu greu imi ajunge cu capul pana la umar.
CAZIMIR POV:
Ma intorc la celula Catalinei ca sa o gasesc in varful patului uitandu-se confuza la prospectul de pastile. Cand ma observa incearca sa ascunda prospectul dar e prea tarziu, am apucat sa o vad.
- Ceva nelamuriri? Te ajut cu ceva? O intreb dragut, realizand ca e doar un copil si ca probabil e foarte speriata de ce se intampla in jurul ei. Nu ca eu as fi cu mult mai mare, am doar 20 de ani.
- Eu...nu...ce? Ma intreaba panicata si imi dau seama ca ii e frica ca o sa ii fac ceva. E pentru prima data cand o vad ca nu stie ce sa mai spuna sau sa mai faca. Deschid usa celulei fara sa spun ceva si ma apropii incet de ea ca sa nu o sperii si mai rau dar asta nu pare sa ajute. Se ghemuieste pe pat si incearca sa se proteze de mine cat poate de bine. Ii ignor gestul si ma asez usor langa ea pe pat si incep sa ma uit pe prospect.
- Ce nu intelegi din prospect? O intreb calm si bland ca sa nu o sperii si mai rau. Se uita la mine chioras dar nu raspunde ba chiar incearca sa se departeze de mine si mai mult.
- Nu te lovesc Catalina, vreau doar sa te ajut sa intelegi prospectul. Daca vrei pot sa ies de aici si sa te ajut de pe partea cealalta de gratii.
O vad ca incepe sa se relaxeze asa ca ma mai uit putin bland la ea asteptand sa vad daca vrea sa ies sau nu.
Se relaxeaza cat poate de mult si se apropie usor de mine dar ramane totusi departe.
- Nu stiu pentru ce sunt pastilele astea.
Incep sa citesc prospectul si imi dau seama ca sunt pastile care se asigura ca nu ai nici o boala cu transmitere sexuala. Nu stiu cum sa ii spun asa ca incep sa ma fastacesc.
- Poti sa o spui direct, nu trebuie sa te ascunzi dupa deget imi spune usor.
- Sunt pastile care te vindeca de diverse boli....cu transmitere sexuala. O vad inghitind in sec si se ghemuieste la loc si incepe sa tremure. Nu stiu cum sa o ajut asa ca ma intind spre ea sa o ating dar vad ca se fereste si mai mult de mine. Nu o bag in seama si incep sa o mangai pe par pana incepe sa se linisteasca.
- Mai ai si alta nelamurire? O intreb incet.
- Nu, multumesc pentru ajutor Cazimir.
Ies din celula usor confuz, ce a patit fata asta, nu pare in stare sa omoare nici o musca.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 15, 2020 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Inchisoarea AskabarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum