The last Omega[Vkook]

33

Autorul POV.

Vocile îl făcu pe Taehyung sa se trezească din visul său delicat cu iubirea sa. Ceva era schimbat, ceva îl face sa pară nebun, ca a luat-o într-o direcție mult prea greșită pentru mintea lui fragilă. S-a ridicat în fund, capul îi era pe genunchi lui deja duși la piept. Știa ca este fragil, știa ca și cel mai mic zgomot îl făcea să-l prăbușească fără nicio direcție. Se ridica ușor în picioare, nu le simțea, nu simțea când pășea în întuneric pe cimentul rece. Amețeala îl cuprindea, în jurul sau vadea doar imagini cu el și JungKook, dar ceva era schimbat, în toate pozele cu el o umbra, nu mai era negra și rece. Nu știa ce sa simtă, frica ca umbra semăna izbitor cu Kookie al său sau ca în fiecare poza JungKook avea o privire rece cu el și diabolica și umbra era trista, parca dezamăgit de propria greșeală.

   Simțea ca nu mai poate sta pe propile picioarele, imagine începeau sa se învârte mai rău, lacrimile îi piacu pe chipul angelic. Nu înțelegea ce se petrecea, dar voia în brațele lui Baekhyun. Voia ca fratele său să-l protejeze, nu mai voia sa stea acolo. Îi era frică, foarte frica. Uitase cât de neajutorat era fără el, nu știa ce sa facă, nu știa ce se petrece. Voia doar protecție.
Fără să - i mai pese s-a aruncat pe ciment, făcându-se mic ca în colac.
—Vre-vreau la Bae-Bae-khyun! Baek-Baekhyun, lu T-T-Tae îi e frică! Spune, lacrimile pictând pe chipul fin și alb.
Tot ce putea face micul Omega era sa plângă, nu știa ce se întâmplă, pe lângă zgomotele pe care le auzea vocile începând sa se accentueze, auzind-se clar și despicat.

—Micule Omega! Nu ești în siguranță, nu, nu!
—Da, nu ești în siguranță aici. El te pândește. Nu este Kookie al tău!
—Vino la noi. Cu noi ești în siguranță. Kookie cel adevărat este aici!
—Vino cât mai poți, până nu te ia...

Nu a durat mult să spună ceva vocea, o mână mare a acaparat tot corpul micului Omega, luându-l cu forța din vidul creat de JungKook.
—Nu scapi de mine. Asa zisa petala. Ai crezut ca ai scăpat de mine? Ai crezut ca totul va fi roz? Nici pe departe, am sa te iau de lângă toți acești infecți și am sa te fac Luna mea, doar a mea. Ai să-mi dai puteri absolute, ai sa uiți de a ta pereche.
Urletul se auzea cu ecou asurzitor între cei patru pereți ai beciului, plansetul devenise mult mai alert decât la început.
—N-N-Nuuu, te r-roog! Nu vreau, nu, țipăt peste țipăt, era o lupta între umbra și micuțul Omega deja nemairezistand.

—Nu ai să-mi scapi acu', idiotu de Baekhyun nu este aici, iar de asa zisul tău Alpha am scăpat de el de 3 săptămâni și nici nu ți-ai dat seama.
Vocea era dură, fără nicio emoție, pe chipul aproape inexistent se simțea rânjetul diabolic. Savurând chinul micuțului.
—Poate înfățișarea mea este prea monstruoasa, vocea se oprise ușor, devenit ușor batjocoritoare, poate ar trebui sa devin ce am fost până acu.
Zâmbetul a început să i se citească pe chip, devenit exact perechia micuțului, acum fiind îngrozit.
Îți place, nu? Semăn leit cu el, nu crezi? În orice caz, nu o să-l mai vezi, asa că....bucură-te de fata mea! Hahaha.
Rasul diabolic ia înghețat sângele celui mic în vene, groaza citindu-se în ochii să mici de căprioară.
De nicăieri a apărut un portal spre o altă dimensiune, umbra care a cu era înfățișată cu chipul lui JungKook, a prins piciorul celui mic, fără pic de mila trăgând-l spre lumea lui.

—Nuuuuu, nuuuuuu. Baekhyuuun! Țipăt alăturat de plânset se făceau auzite.
—Taci!
—Juuuuungkoooooook!

Atât s-a mai auzit pana sa fie înghițit de portal. Camera rămând goală, părăsită.

Haita EXO.

În casa Haitei EXO era o liniște totală, totul era normal pentru ei. Luhan și Suho se băteau pe telecomandă, Chan se bătea cu Xiumin, iar Baekhyun, și bine fierbea de draci și de nervi. Nu primise niciun semn de la Tae ber al lui și simțea cum crăpa de draci. Fără să vrea început sa se îngrijoreze și de monstrul de JungKook. Jin ia spus ca Alpha ul lor a dispărut fără urmă. A văzut cum a fost tras în ceva fără propria voința asa cum și Tae al sau, micuțul sau frățior dispăruse cu hanoracul nemernicului JungKook. A durat doar 3 zile, dar s-a săturat sa stea degeaba, iar membri haitei lui proaste doar accentua starea deplorabila pe care o avea.

—Suho, dacă nu îmi dai telecomanda aia nenorocita îți jur ca am să-ți bag paiul de la sucul lui Kai în cur! Țipătul lui Luhan se făcu auzit rapid de toată Haita, făcându-i le Chan și Xiumin sa fie atenția la ei și sa râdă. Kai bătând în retragere
—Numai sa încerci să-mi iei telecomda maimuță pârlită ca jur ca am sa te trezesc cu melodia de la Gammy Ber!
—Ooo nu ai....
—TERMINA-ȚI-VĂ! Țipătul nervos și mânios al lui Baekhyun se făcu auzit de toți cei din casa, acu' fiind atenți la el.
—Baby, Baek! iubitul său venind imediat în spatele său să-l calmeze.
—Niciun Baby, Baek la mine. Fratele meu a dispărut urmat de nenorocitul ala de JungKook și vouă nu va pasa!
—Hai, ușor! Și nouă ne pasă! Suho s-a ridicat nervos de pe Luhan lăsând telecomanda sa pice pe jos.
—Zice cel care vorbea de Gammy Ber.
—Nu, nu e ceea ce par..
—BA ESTE! M-am săturat sa nu mai fac nimic. Voi înțelegeți? Sau va trebuie semne ca la muti???
—Baby, ușor..
—Niciun Baby, gata! Ma duc la Haita dobitocului ăla sa vad ce dracu s-a întâmplat cu ei, am sa îi caut și am să-l omor pe celălalt dobitoc care mi-a luat fratele și pe nenorocitu ala de Apha de care s-a îndrăgostit frățiorul meu mic și drăguț și am terminat povestea. CLAR!
Toți se uitau la el cu frică, nu îl văzuse niciodată asa de nervos, doar atunci când Chan la mintit ca nu are nicio legătură cu asa zisa Sumin.
—Am zis CLAR???
—D-da, m-ma-ma duc sa pregătesc mașina, Chan se făcu nevăzut pe ușă.
—Da, da, eu ma duc sa iau pe restul împreună cu Luhan, zise Suho ușor cu teamă în glas.

Singurul care a rămas a fost Kai care încă își mai savura sucul.
Se oprise când toți au plecat din al mai bea uitându-se la Baekhyun serios.
—Care este planul de bătaie? Îl luam mai întâi pe JungKook, nu? Vocea era dura, și obosită. El și cu Baekhyun erau singuri care au stat nopțiile trezi sa îi găsească pe cei doi, comunicând cu Haita Bagtan.
—Nu, primul va fi JungKook. Spuse sigur pe el Baekhyun.
—De ce? Vocea lui Kai devenit mai curioasa și entuziasmată, parca dormit zile în tergi ca pt o excursie cu  iubitul sau.
—Pentru ca fără JungKook nu-l putem scoate pe Tae. Noi nu putem face nimic, nu avem puterea lui JungKook.
—Și crezi ca va accepta să-l scoată pe micuț? Întreba nesigur Kai.
—Cel mai sigur!
—De ce crezi asta?
—Ai uitat ca Taehyung este perechia lui, iar dacă chiar este perechia lui și-ar da viata doar pentru a-l ști pe micul nostru Tae în siguranță.
—Dacă nu este?
—Am să-l omor și pe el și pe dobitocule care i-a răpit?
—Dacă este? Conversația dintre ei deveni mai încinsă. Kai parcă încercând sa vadă pana unde o va duce Baekhyun.
—Dacă este asa cum au spus amândoi, eu cu mâna mea am să-i căsătoresc. Până atunci să mergem la casa Bagtan.